Conform art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă în procesul judecării pricinii se constată că norma de drept ce urmează a fi aplicată sau care a fost deja aplicată este în contradicţie cu prevederile Constituţiei R. Moldova, iar controlul constituţionalităţii actului normativ este de competenţa Curţii Constituţionale (CC), instanţa de judecată formulează o sesizare a Curţii Constituţionale pe care o transmite prin intermediul Curţii Supreme de Justiţie.

Potrivit art. 93 alin. 6 din Codul civil, lichidatorul, după executarea tuturor creanţelor creditorilor, întocmeşte bilanţul definitiv de lichidare şi, odată cu proiectul planului de repartizare a activelor, îl prezintă spre aprobare organului sau instanţei de judecată care l-a desemnat.

Parlamentul a votat în lectură finală modificările în Legea privind piaţa produselor petroliere. Conform alin.4 art.4 din Lege, la fiecare două săptămâni, în funcție de cotațiile Platts din perioada precedentă, Agenția Naţională pentru Reglementare în Energetică stabilește prețurile plafon de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale și le publică pe pagina sa web. Modificările aprobate prevăd că, după publicarea proiectului, prețurile plafon pentru carburanți vor fi stabilite trimestrial.

Conform prevederilor art. 140 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Lege), dacă are o creanță față de debitor născută anterior datei deschiderii procedurii, creditorul înaintează în scris creanța, indiferent de tipul ei, printr-o cerere de admitere a creanțelor adresată instanței de judecată care examinează cauza de insolvabilitate a debitorului. Cererile de admitere a creanțelor se consemnează într-un registru, care se păstrează în instanță.

Estimarea impozitelor și taxelor prin metode și surse indirecte de către organele fiscale, inclusiv în temeiul declarațiilor angajaților din cadrul întreprinderii, activitatea căreia a fost supusă controlului fiscal. În cadrul efectuării controalelor fiscale sunt deseori folosite metode și surse indirecte de estimare a impozitelor.

Partea I §7. TREI ÎNTREBĂRI-CHEIE Pentru practician, la aplicarea noului regim al clauzelor abuzive sunt decisive răspunsurile la următoarele trei întrebări-cheie: 1) cine este profesionist și cine este consumator? 2) când o clauză este individual negociată? 3) când o clauză este abuzivă? În cele ce urmează vom încerca să găsim răspunsul la ele prin prisma noilor reglementări.

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

Hotărârea pentru aprobarea Regulamentelor-tip privind organizarea şi desfăşurarea activităţii în domeniul jocurilor de noroc ce constituie monopol de stat a fost publicată în Monitorul Oficial din 21 septembrie curent, fiind aprobate următoarele acte: • Regulamentul privind organizarea și desfășurarea loteriilor • Regulamentul privind organizarea funcționării sălilor de joc cu automate de joc cu câștiguri bănești • Regulamentul privind organizarea și desfășurarea pariurilor pentru competițiile/evenimentele sportive • Regulamentul privind organizarea jocurilor de noroc prin intermediul rețelelor de comunicații electronice.

Agenția Naţională Transport Auto a înaintat în instanţa de judecată cerere împotriva SRL „C.Grup”, solicitând retragerea autorizației pentru efectuarea transportului rutier de persoane prin servicii regulate în trafic interraional. Conform programului de transport, SRL „C.Grup” urma să deservească ruta regulată Chişinău – Văratic zilnic. În urma examinării informației parvenite de la ÎS „Gările şi Stațiile Auto”, s-a constatat că operatorul de transport rutier SRL „C.Grup” în perioada 01 martie 2017 – 31 martie 2017 din cele 31 plecări planificate a efectuat doar 15, prin ce a înregistrat 52% de suspendări

Soluţie fiscală individuală anticipată (SFIA) reprezintă un act administrativ emis de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) în vederea soluţionării cererii unei persoane fizice și persoane juridice care desfășoară activitate de întreprinzător referitoare la aplicarea legislaţiei fiscale asupra unei (unor) situaţii și/sau tranzacţii viitoare specifice. În conformitate cu prevederile art. 1361 alin. (1) din Codul fiscal (CF), soluţia fiscală individuală anticipată se emite la cererea persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător, în modul stabilit de către Guvern. Guvernul RM a aprobat în ședința din 18 ianuarie 2019 hotărârea cu privire la aprobarea Regulamentului privind procedura de emitere a soluției fiscale individuale anticipate.

Stimați cititori, Publicația Periodică „Monitorul fiscal FISC.MD” vine și în această ediție cu informații actuale și veridice, care au ca scop susținerea DVS. în implementarea corectă a legislației fiscale. În actuala ediție venim cu răspunsuri, comentarii și analize ce țin de stingerea simplificată a obligației fiscale, conservarea mijloacelor fixe, impozitarea veniturilor din înstrăinarea imobilelor de către persoanele fizice, contabilitatea subvențiilor în agricultură și alte materiale ce merită toată atenția cititorilor.

Cum se va modifica procedura de contestare a actelor (deciziilor/hotărârilor) organelor fiscale după reorganizarea acestora de la 1 aprilie 2017 în Serviciul Fiscal de Stat? Cum va fi influențată procedura de contestare de reorganizarea instanțelor de judecătă care a demarat de la 1 ianuarie 2017?

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

Regulamentul ce are drept scop reglementarea modului de organizare şi desfăşurare a atestării salariaţilor din unităţi, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, în scopul stabilirii gradului de corespundere a salariaţilor funcţiei deţinute sau muncii prestate este propus spre consultare de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a fost sesizată privind controlul constituționalității unor prevederi ale Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (în continuare – Legea nr.355) și a Hotărârii Guvernului nr.172 din 22 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de stimulare financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne (în continuare — HG nr.172). Autorul sesizării a pretins că dispozițiile art. 212 din Legea nr.355, care reglementează stimularea financiară a agenților constatatori și HG nr.172, emise întru executarea legii menționate, contravin art. 1, 15, 16, 21 și 23 din Constituție.

Serviciul Fiscal de Stat în conformitate cu prevederile art. 251 alin. (1) din CF, stabilind cauzele şi condițiile săvârșirii încălcării fiscale, prezenta propuneri de lichidare a acestor cauze şi condiții, iar potrivit prevederilor alin. (2) al articolului, dacă în procesul examinării cazurilor de încălcare fiscală au fost constatate indicii de infracțiune, materialele se remit spre urmărire penală organelor de urmărire penală conform competenței.

Prin Hotărârea Curții de Apel Bălți din 25 septembrie 2014 a fost intentat procesul de insolvabilitate fată de debitorul ,,X”. Începând cu luna iulie 2015, este inițiat procesul de vânzare a unui șir de bunuri imobile grevate de către debitorul ,,X” – în proces de lichidare în favoarea unei instituții financiare (bancă comercială). Ulterior, pe motiv că bunurile imobile nu au fost înstrăinate de către administratorul autorizat, creditorul garantat (banca comercială) a solicitat instanței de judecată transmiterea bunurilor grevate în posesie.

Prin Legea nr. 178 din 26.07.2018 cu privire la modificarea unor acte legislative (MO al RM nr. 309-320, din 17.08.2018) au fost efectuate modificări la Legea nr. 1466-XIII din 29.01.1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe. Obiectivele principale ale Legii nr.1466/1998 sunt protecția suveranității și asigurarea securității economice a tării, dezvoltarea economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe, asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe.

La 06 decembrie 2012, cetăţeanul R. s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva BC «E.” S.A., intervenient accesoriu M., privind repararea prejudiciului material. În motivarea cererii, R. a indicat că a încheiat cu BC ,,E.” SA contractul de cont curent. La 16 noiembrie 2010 s-a adresat cu cerere de ridicare a numerarului din contul menționat, însă a fost informat că nu i se poate elibera suma solicitată pe motivul insuficienței surselor financiare din cont, în care a fost depusă suma de 97360 euro, fapt ce i-a trezit suspiciuni, determinându-l să se adreseze cu o plângere privind sustragerea sumelor bănești.

Potrivit art. 38 și 355 din Codul de procedură civilă, competența jurisdicțională și teritorială în primă instanță a cererilor de declarare a insolvabilității aparține Curții de Apel în a cărei circumscripție își are sediul debitorul insolvabil.