Cum se reţine în prealabil impozitul pe venit de la persoana fizică care a înstrăinat un utilaj – din suma contractului sau doar din creşterea de capital și cum se prezintă această informație organului fiscal? Potrivit alin.(2) și alin.(3) din art. 90 din Codul Fiscal (CF), persoanele specificate la alin. (1) reţin în prealabil, ca parte a impozitului pe venit, 12% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.18 din CF, la lit. e) fiind prevăzut că, în componența venitului impozabil se include creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) din CF.

- Pe parcursul anului curent Serviciul Fiscal de Stat a întreprins mai multe acțiuni în vederea majorării nivelului de conformare benevolă în rândul contribuabililor. Despre ce rezultate putem vorbi la acest capitol și cum apreciați impactul măsurilor întreprinse?

Efectuăm reparaţie în oficiul care îl deţinem în arendă. Cheltuielile de reparație vor fi decontate cu compania — proprietar al spaţiului din costul arendei pentru 2 luni. Ambele companii sunt platitoare de TVA. Cum vom reflecta operaţiunea în contabilitate, având în vedere că materiale pentru reparație au fost procurate atât cu TVA cât și fără TVA?

Codul civil al RM (CC) prevede dreptul persoanei juridice de a se reorganiza. Conform art.204 alin.(1) din CC, persoana juridică se reorganizează prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare (divizare şi separare) sau transformare.     Aici oferim principalele noțiuni necesare pentru o mai bună asimilare a informației ce va urma. Astfel, fuziunea se realizează prin contopire sau absorbţie.

Prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative au fost operate şi unele modificări în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea nr. 489/1999), în care, începând cu 1 ianuarie 2021, a fost inclusă o nouă categorie de plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat. Astfel, Anexa nr. 1 la Legea 489/1999 (Categoriile de plătitori şi de asiguraţi, tarifele şi termenele de virare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii) a fost completată cu pct. 1,61 – liber profesioniştii care practică activitate în sectorul justiţiei.

Termenul de valabilitate al pașaportului cetățeanului Republicii Moldova va fi extins de la 7 la 10 ani pentru persoanele cu vârsta peste 16 ani, deoarece acestea sunt mai puțin expuse modificărilor fiziologice de maturitate. Parlamentul a votat în lectură finală proiectul de lege ce prevede modificarea și completarea Legii privind actele de indentitate din sistemul național de pașapoarte.

1. (36.1.1.9) Are obligația persoana fizică care desfășoară activitate în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal să achite primele de asigurare obligatorie de asistență medicală? 2. (29.2.5.25) Au obligația de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit subiecții care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal?

Rezidenții parcurilor IT se confruntă cu o serie de probleme de ordin fiscal și de ținere a evidenței contabile. Soluții pentru unele dintre acestea au fost propuse în cadrul seminarului intitulat ”Greșelile tipice în evidența contabilă a rezidenților pacurilor IT", organizat de Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști în colaborare cu ATA Consult SRL, fiind oferite de inspectorul principal din cadrul Direcției metodologia impozitelor şi taxelor, Serviciul Fiscal de Stat, Irina Trocin. Un aspect care necesită claritate pentru rezidenții parcului IT este dacă angajații aflați în concediu din cont propriu pe parcursul unei luni calendaristice complete sunt incluși în numărul de personal la determinarea impozitului unic.

Ministerul Finanțelor informează că măsurile bugetar-fiscale pentru susținerea sectorului agricol afectat de calamitățile naturale au intrat în vigoare. În Monitorul Oficial de astăzi, 23 septembrie, a fost publicată Legea pentru modificarea unor acte normative nr. 176/2020, precum și Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 118/2020 privind modificarea Regulamentului privind modul de subvenționare a dobânzilor la creditele bancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020 și a Regulamentului privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA şi înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară. Aceste măsuri sunt orientate către producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale asupra recoltei anului 2020.

Astăzi, 11 septembrie 2020, Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, intervenind în prevederile Codului fiscal, Codului de procedură penală, Legea privind activitatea specială de investigații și Codul contravențional.   Punerea în aplicare a legii este preconizată din 1 ianuarie 2021, Serviciului Fiscal de Stat fiind acordate atribuții pentru prevenirea şi combaterea infracțiunilor economice și extinderea competențelor de efectuare a activității speciale de investigație în conformitate cu Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii și a urmăririi penale în conformitate cu Codul de procedură penală.

Potrivit art.124 alin.(10) din Codul fiscal, sînt scutite de plata accizelor mărfurile supuse accizelor introduse în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi mărfurile originare din această zonă şi scoase în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova. În conformitate cu prevederile art.124 alin.(101) din Codul fiscal, nu sînt supuse accizelor livrările de mărfuri supuse accizelor efectuate în interiorul zonei economice libere, Portului Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, Aeroportului Internaţional Liber “Mărculeşti”, precum şi livrările de mărfuri supuse accizelor efectuate de către agenţii economici dintr-o zonă economică liberă în altă zonă economică liberă şi cele efectuate între rezidenţii Portului Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, rezidenţii zonelor

Casa Națională de Asigurări Sociale amintește tuturor plătitorilor de contribuții că, în conformitate cu prevederile art. 265 a Codului civil nr. 1107 din 06.06.2002, dacă ultima zi a termenului de plată este o zi de duminică, de sâmbătă sau o zi care, în conformitate cu legea în vigoare, la locul executării obligaţiei este zi de odihnă, termenul expiră în următoarea zi lucrătoare. Ținând cont de aceste prevederi, CNAS reaminteşte că data de 26 decembrie 2019 reprezintă termenul-limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat.

În luna iulie curent, Ministerul Economiei și Infrastructurii a aprobat Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic,  care are patru obiective majore : facilitarea interacțiunii la distanță și promovarea serviciilor digitale pentru mediul de afaceri, stimularea utilizării comerțului electronic, simplificarea procedurilor vamale la exportul online și stimularea serviciilor poștale și de curierat.   Pentru implementarea acțiunilor din Foaia de parcurs, Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru și MEI au elaborat un proiect de lege, conceptul căruia a fost prezentat, ieri, 12 octombrie, într-o ședință online pe platforma Consiliului Economic.

În conformitate cu prevederile art.8 alin.(2) lit.c) din CF, contribuabilul este obligat să efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul echipamentelor de casă şi de control (ECC), respectând reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate, al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea ECC.   Principiile generale de utilizare şi exploatare a ECC sunt prevăzute de  Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.141/2019. 

Publicația Rezultatele anchetei structurale în întreprinderi în anul 2016, elaborată de Biroul Național de Statistică, conține date despre tipurile de activitate ale întreprinderilor, formele de proprietate, gradul de concentrare a întrperinderilor mici și mijlocii, precum și alte informații relevante.

Sistemul informaţional automatizat de gestionare şi eliberare a actelor permisive (SIA GEAP) este un sistem destinat pentru gestionarea procesului de primire a cererilor de eliberare a respectivelor actelor, precum şi altor acte decise de Guvern, comunicare şi schimb de informaţii între autorităţile publice implicate în eliberarea actelor permisive, standardizarea unor procese de prelucrare a cererilor şi eliberare a documentelor vizate. Prevederea este inclusă în proiectul de modificare al Legii nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Activele oficiale de rezervă au atins un nou record istoric, $2,92 mld., potrivit datelor difuzate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Rezervele valutare s-au majorat cu circa $113 mil., față de sfârșitul anului trecut. Potrivit BNM, cea mai mare parte din activele oficiale de rezervă, respectiv $1,58 mld., sunt menținute în valori mobiliare, iar $1,31 mld. reprezintă disponibilități și plasări la termen, inclusiv în bănci din străinătate.

În luna martie 2020, a decedat administratorul companiei  ,,X”. Acesta deţinea majoritatea pachetului de acţiuni şi prima semnătură pe acte. Astfel, compania ,,X” nu are posibilitatea de a prezenta dările de seamă fiscale, în lipsa administratorului împuternicit. Care este procedura de prezentare a dărilor de seamă în cazul decesului administratorului?   Art. 187 alin. (21) lit. b) din Codul fiscal (CF) stabilește subiecții care sunt obligați să prezinte dările de seamă fiscale utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare fiscală. Totodată, art. 187 alin. (3) din CF specifică că darea de seamă fiscală prezentată atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic, de regulă, trebuie să conţină semnătura (după caz, semnătura electronică), aplicată în modul stabilit de Guvern sau semnătura electronică de autentificare, aplicată în modul stabilit de SFS.

Cotele taxei pentru apă sunt stabilite în anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal şi constituie:   1) pentru fiecare 1 m3 de apă extrasă din sursele de apă de suprafaţă şi din cele subterane (exceptând apa minerală naturală extrasă, apa potabilă extrasă şi/sau utilizată în scopul îmbutelierii) – 0,3 lei;   2) pentru fiecare 1 m3 de apă minerală naturală extrasă în scopul îmbutelierii – 16 lei;

În ianuarie-aprilie 2020, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 476 controale la unități cu un număr de 31088 salariaţi, verificând aspecte ale respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă. Din numărul total de controale, 329 au fost planificate (130 în sectorul public și 199 în sectorul privat) şi 147 – inopinate (62 în sectorul public și 85 în sectorul privat). Conform datelor făcute publice de ISM, în urma acțiunilor de inspecție au fost întocmite procese-verbale, în care au fost stabilite și consemnate 2730 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative. Activităţile de inspecție au scos în evidenţă faptul că angajatorii comit cel mai frecvent încălcări ale normelor legale referitoare la stabilirea salariului și respectarea termenelor de plată ale acestuia.