Anul 2015 a fost unul destul de dificil din punct de vedere economic, majoritatea riscurilor anticipate la început de an s-au materializat. Economia moldovenească bazată pe consum şi-a epuizat resursele, iar autorităţile nu au asigurat o trecere la un alt model economic mai eficient, potrivit noului raport MEGA lansat ieri de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, relatează Moldpres.

Statele G7 vor avea cea mai rapidă creştere economică de după 2010, cea mai rapidă creştere fiind înregistrată în Statele Unite şi Marea BritanieGeopolitica (mai degrabă decât economia) va fi prioritară pe agenda decidenţilor politiciPreţurile mărfurilor vor continua să rămână scăzute Criza Zonei Euro va lua sfârşitPopulaţia din Africa va creşte în 2016 cu echivalentul celei din Australia

România a înregistrat în trimestrul trei cea mai puternică creştere economică din UE comparativ cu trimestrul precedent şi se află pe locul al doilea în privinţa avansului faţă de aceeaşi perioadă a anului 2014, potrivit estimărilor publicate vineri de serviciul european de statistică Eurostat, conform Mediafax.

Закон о талонах на питание опубликован в сегодня, 20 октября, в МО и регулирует порядок выпуска, предоставления, принятия талонов на питание и возмещения их стоимости, статус операторов, условия хранения и учета талонов, а также взаимоотношения операторов, работодателей с предприятиями торговли и общественного питания.

Și Centrul Analitic Independent Expert-Grup este de părere, că economia Moldovei prezintă tendințe tot mai îngrijorătoare. Expert-Grup se așteaptă la o scădere a PIB-ului în 2015 de – 0,5% (scenariul de bază) și de – 2% (conform scenariului pesimist).

Ultimele prognoze ale Ministerului Economiei, coordonate cu Fondul Monetar Internațional, arată că economia națională va înregistra o creștere modestă anul viitor, de 1,5%.

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a redus estimările de creştere a economiei mondiale în 2015 şi 2016, pentru a doua oară în trei luni, din cauza efectului negativ al încetinirii dezvoltării pieţelor emergente asupra unor ţări ca Germania şi Japonia, transmite Bloomberg.

Ca urmare a viziunii strategice a Guvernului R. Moldova pe termen mediu și lung de reconciliere între necesitatea de dezvoltare economică și protecția garanțiilor salariaților în domeniul muncii în conformitate cu standardele europene în acordarea de către angajatori salariaților a alocației individuale de hrană, sub formă de tichete de masă, au fost adoptate Legea nr. 166 din 21.09.2017 cu privire la tichetele de masă (Monitorul Oficial nr. 364-370, 2017, art. 618) (în continuare − Lege) și Hotărârea de Guvern nr. 227 din 12.03.2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de operare cu tichetele de masă (Monitorul Oficial nr. 84-93, 2018, art. 255) (în continuare − Regulament), în urma cărora Ministerului Finanțelor i-a fost stabilit ca scop realizarea continuă a sarcinilor în domeniul vizat.

Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură nu va mai fi în subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, dar va avea statut de instituție publică. Hotărărea a fost luată în cadrul ședinței Guvernului din 23 iunie curent. Acest lucru va oferi posibilitatea atragerii mai multor fonduri, inclusiv din partea donatorilor străini, direcționate spre întreținerea și dezvoltarea instituțională. Pin schimbarea statutului instituției vor fi create premise pentru o mai mare independență în activitate, inclusiv atragerea și menținerea resurselor financiare și umane, a specificat vice-ministrul MAIA, Iurie Ușurelu.

Datoriile companiilor cu capital de stat au ajuns să reprezinte peste 35 la sută din Produsul Intern Brut al Republicii Moldova în 2014. Lideri în topul datornicilor sunt societăţile pe acţiuni Banca de Economii, cu 13 miliarde de lei şi Moldovagaz, cu aproape 12 miliarde.

Guvernul de la Berlin vrea ca în următorii cinci ani să reducă datoria publică până la un nivel apropiat de cerinţele Uniunii Europene, transmite AFP. Potrivit unui plan pe cinci ani, prezentat joi de Ministerul german de Finanţe, datoria publică a primei economii europene ar urma să fie redusă treptat de la 74,7% din PIB în 2014, până la 61,5% din PIB în 2019, un nivel apropiat de pragul de 60% din PIB prevăzut în Pactul de stabilitate al UE.

Retragerile de capital din Canada înregistrează cel mai alert ritm din rândul ţărilor dezvoltate, în condiţiile în care boomul de un deceniu al sectorului petrolier al ţării este pe sfârşite şi niciun alt sector nu are puterea necesară pentru a deveni motorul de creştere a economiei acestei ţări, relatează Bloomberg.

În ciuda situației economice dificile din țara noastră, precum și a conjuncturii regionale și internaționale defavorabile, PIB-ul Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 2,5% în trimestrul doi a acestui an, față de aceeași perioadă din 2014.

Parlamentul Greciei a aprobat în noaptea de sâmbătă spre duminică bugetul pe 2016. Acesta prevede reduceri drastice ale cheltuielilor şi măriri de taxe, în conformitate cu acordul de finanţare semnat în iulie cu creditorii internaţionali.

Situația bugetului este gravă, — a apreciat în cadrul primei ședințe a noului guvern noul Ministru al Finanțelor Octavian Armașu, după o primă și succintă evaluare. Potrivit spuselor sale, finanțările prioritare în luna ianuarie 2016, în linii mari, au fost acoperite. Însă

Candidatul la postul de prim-ministru, Ion Sturza, a declarat că în cazul în care va fi ales premier, va acorda atenție susținută soluționării problemelor din sectorul bancar. În cadrul întîlnirii cu oamenii de afaceri, el și-a reiterat disponibilitatea de a intensifica controlul asupra instituțiilor financiare, relatează Noi.md.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) estimează o contracție a economiei Republicii Moldova cu 2% în 2015 și stagnare în 2016, conform ultimului raport al Băncii întitulat Perspectivele Economice Regionale (Regional Economic Prospects), publicat ieri.

Din cauza situației economice din regiune, dar mai ales a furturilor din sistemul bancar, nivelul sărăciei în Republica Moldova va crește în acest an cu 38%, după cum prognozează experții. Cauzele sărăciei țin de deprecierea leului cu un sfert din valoarea sa în raport cu dolarul, de scumpirea creditelor, depășirea inflației de două ori etc.

România a devenit principalul partener comercial al Moldovei, dar ne dorim să devină și principala sursă de investiții în afacerile din Moldova, a declarat președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Valeriu Lazăr, în cadrul Forumului de afaceri moldo-român, desfășurat miercuri în cadrul Expoziției naționale „Fabricat în Moldova”.

Ministerul Economiei al Republicii Moldova prevede că în anul 2015 produsul intern brut al țării va scădea cu 1 la sută față de anul precedent, dar în următorii doi ani se va înregistra o creștere a PIB-ului de 3 la sută și, respectiv, 4 la sută, relatează Noi.md.