Un podcast de educație financiară este lansat astăzi de Banca Națională a Moldovei și Clubul Presei Economice. Primul episod cu titlul „De unde apar banii” vorbește despre apariția băncilor și tratează subiecte precum creditarea, economisirea pentru viitor, sistemul de plăți etc. Podcastul face parte din proiectul „Învață! Dă sens banilor” desfășurat de Banca Națională împreună cu alte instituții. „Un angajament social al Băncii Naționale este creșterea nivelului de educație financiară a cetățenilor, iar această inițiativă ne va permite să ajungem la un public cât mai larg, instruit astfel încât deciziile pe care le ia să-i aducă beneficiile scontate. La fel, ne dorim să oferim publicului ocazia comodă de a se documenta într-un format atractiv în timp ce fac alte lucruri: merg în transport, fac sport sau desfășoară alte activități”, spune guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu.

Procedurile de achiziții se realizează pe baza planului aprobat pentru o perioadă de cel puțin un an, este principalul document de planificare în domeniul achizițiilor publice și se va publica pe site-ul oficial al întreprinderii și al fondatorului acesteia. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind achiziționarea bunurilor, lucrărilor și serviciilor la întreprinderea de stat.

Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 19 decembrie 2018, componența nominală a Comitetului de supraveghere a auditului. Astfel, din componența Comitetului fac parte: • Natalia Tonu – şef adjunct al Direcţiei reglementarea contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ, Ministerul Finanţelor • Silvia Cemertan – consultant principal în Direcţia reglementarea contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ, Ministerul Finanţelor

În acest articol ne propunem să analizăm modificările normative recente, adoptate prin Legea nr. 35 din 13.03.2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale) (în continuare – Legea nr. 35/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial (nr. 143, art. 139) din 19.03.2025. Scopul principal urmărit prin adoptarea modificărilor respective este

Guvernul a aprobat proiectul cu privire la eficienţa energetică, care, potrivit ministrului Chiril Gaburici, este elaborat în contextul acţiunilor întreprinse de Ministerul Economiei şi Infrastructurii privind armonizarea legislaţiei naţionale în domeniul eficienţei energetice cu acquis-ul comunitar. Scopul acestuia este crearea cadrului juridic necesar pentru promovarea şi îmbunătăţirea eficienţei energetice, inclusiv prin realizarea planurilor de acţiuni în domeniu prin dezvoltarea pieţei de servicii energetice, precum şi prin implementarea altor măsuri de eficientizare a consumurilor de energie.

În cazul în care în ședințele Colegiului Serviciului Fiscal de Stat vor fi examinate aspecte ce conțin secret fiscal, persoanele terțe nu vor fi acceptate în aceste ședințe. SFS a publicat în MO astăzi, 12 aprilie 2019, Ordinul nr.166 din 8 aprilie curent cu privire la modificarea Ordinului SFS nr.707 din 28 decembrie 2018 Cu privire la aprobarea componenței nominale, Secretarului și Regulamentului de activitate a Colegiului Serviciului Fiscal de Stat. Astfel, în redacție nouă este expus p.1 din Regulamentul de activitate. Conform acestuia, Colegiul este un organ colegial pentru examinarea aspectelor strategice ce țin de administrarea fiscală și activitatea SFS.

Un compartiment distinct al raportului conducerii îl reprezintă Capitolul privind Guvernanța corporativă. În conformitate cu art. 23, alin. (8) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017), obligativitatea prezentării acestui compartiment al raportului le revine tuturor entităților de interes public, ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată.   Termenul de guvernanță, cu toate că nu se regăsește în dicționarul limbii române, fiind un echivalent pentru englezul „governance” înseamnă conducere, administrație. În consecință, putem afirma că conceptul de guvernanță corporativă reprezintă conducerea în ansamblu a întregii entități prin implementarea unui sistem de control eficient, asigurând astfel că afacerea este condusă în interesul investitorilor și al părților interesate.

Deși autoritățile publice și-au realizat competențele aferente controlului asupra declarării muncii salariaților de către angajatori în domeniul investițiilor și reparațiilor capitale, există unele rezerve de îmbunătățire, iar cadrul de reglementare necesită ajustări. În Monitorul Oficial din 1 februarie curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi privind Raportul auditului conformității „Declarările salariale și plăților la Bugetul Public Național și impactul asupra drepturilor sociale ale cetățenilor”.

În anul 2018, Guvernul1 a creat, în contextul reformei administrației publice centrale, Instituția Publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (I. P. CTIF) prin fuzionarea a trei întreprinderi de stat: Fintehinform, Fiscservinform și Vamservinform, care a preluat obligațiile și funcțiile acestor întreprinderi. Pe lângă funcțiile existente ale celor trei entități, Guvernul i-a atribuit instituției create un set de funcții noi, printre care acordarea suportului instituțional în ținerea evidenței contabile în autoritățile și instituțiile bugetare, organizarea instruirilor în domeniile finanțe publice, fiscal, vamal și achiziții publice.

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).

În Monitorul Oficial nr. 58-66 din 23 februarie 2018 a fost publicată Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor nr. 308 din 22 decembrie 2017. Conform art.4 alin.(1) lit.k) din Legea nr.308, entitățile de audit, persoanele juridice și întreprinderile individuale care prestează servicii de contabilitate cad sub incidenţa acestei legi şi sunt entităţi raportoare. Prin prevederile acestei legi au fost introduse mai multe obligații pentru entitățile de audit și cele care prestează servicii de contabilitate şi stabilesc obligația atât de identificare a clienților, cât și prezentare a informației organelor de drept sau suspendarea afacerilor cu clienții expusi riscurilor de spălare a banilor.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea componenței nominale a Comitetului de supraveghere a auditului.

Specialiștii responsabili de completarea Registrelor subiecților declarării din 80 de instituții publice vor fi instruiți de funcționarii Autorității Naționale de Integritate (ANI) privind modul de completare a registrelor și a declarațiilor de avere și interese personale. Printre autoritățile incluse în această listă sunt Parlamentul, Președinția, Curtea de Conturi, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Oficiul Avocatului Poporului, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Serviciul Fiscal de Stat, Consiliul de Supraveghere a Activității de Audit, ministerele etc.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59))   Analiza indicatorilor din grupa R. Rentabilitate și costuri   Grupa de indicatori R. Rentabilitate și costuri utilizați în sistemul PERLAS – este destinată pentru compararea indicatorilor structurii financiare cu veniturile, determinând eficiența cu care Asociația de Economii și Împrumut (AEÎ) investește resursele sale în active ce generează cel mai mare venit.

Participarea întreprinderilor mici și mijlocii la Expoziția Virtuală „SMExpo 2021”, care se va desfășura în perioada 3 iunie - 18 iunie 2021 pe platforma www.virtual-fairs.md, va fi subvenționată de stat prin intermediul “Programului de promovare a participării agenților economici la târguri și expoziții”, gestionat de ODIMM.    Expoziția este dedicată întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) din toate sectoarele economiei Republicii Moldova și are ca scop expunerea produselor și serviciilor acestora către o audiență fără hotare, ceea ce ar duce la facilitarea activității de business, creșterea numărului de contacte și contracte.  Perioada înregistrării expozanților pe platformă este din 9 aprilie până pe 31 mai 2021.

Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Graficului controalelor de stat asupra activității rezidenților parcurilor industriale pentru anul 2019. Astfel, în primul trimestru al anului 2019, Serviciul Vamal va desfășura un control de stat la Parcul Industrial „Tracom”, obiectul supus controlului fiind SRL „Cartnord”, iar în trimestrul II va fi verificată activitatea SRL „Intercars Piese Auto” – rezident al aceluași parc industrial.

În Republica Moldova și în România se aplică cele mai mici cote ale impozitului pe venit pentru persoanele fizice nu doar din regiune, dar și comparativ cu alte regiuni. Concluzia a fost făcută în cadrul seminarului cu genericul „Sistemul fiscal în Moldova în comparație cu regiunea. Reforma fiscală în Moldova”, organizat de „Mazars România” și „Taxaco Moldova”, în colaborare cu Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști (ACAP). Publicația Periodică „Monitorul fiscal FISC.MD” a fost partenerul informațional al evenimentului.

Rapoartele financiare consolidate nu oferă o imagine corectă și fidelă cu privire la poziția financiară prezentată a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2017, este concluzia Curții de Conturi, ca urmare a desfășurării misiunii de audit la MADRM. Una din problemele identificate de auditori se referă la neevaluarea și necontabilizarea terenurilor aflate în folosință, ce a determinat raportarea neveridică și necompletă a informațiilor din situațiile financiare, acestea fiind diminuate cu 3,4 mld. lei.

În anul 2019 Serviciul Vamal va desfășura controale prin audit post-vămuire la 110 agenți economici. Autoritatea a publicat Programul de activitate a subdiviziunilor de control ulterior din cadrul Serviciului Vamal pentru anul 2019, iar publicația noastră oferă graficul controalelor planificate pentru anul viitor. Menționăm că controalele vor fi desfășurate în conformitate cu Regulamentul cu privire la procedura de realizare a controlului ulterior de către organele vamale, care a fost aprobat de Guvern la 17 octombrie curent.

Rapoartele financiare consolidate ale Cancelariei de Stat sunt întocmite și oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă a performanței și poziției financiare a instituției, prezentate la 31 decembrie 2017, în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare financiară în sistemul bugetar din Republica Moldova. În Monitorul Oficial nr. 526-528 a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare consolidate ale Cancelariei de Stat încheiate la 31 decembrie 2017.