Если Вы пропустили вчерашние новости дня, то этот обзор для Вас. Новости экономики ВБ и другие партнеры по развитию готовы поддержать программу реформ в Молдове ВБ и другие партнеры по развитию готовы поддержать программу реформ в Молдове и рекомендовали властям принять срочные меры по ряду важных вопросов.

Parlamentul bulgar a adoptat marţi seara, în primă lectură, un buget rectificativ propus de către Guvernul demisionar al premierului Plamen Oreşarski în vederea soluţionării crizei bancare din ţară. Astfel, deficitul public bugetar va creşte la 2,7% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2014, cel prevăzut iniţial fiind de 1,8%, cu scopul de a ajuta a patra bancă din ţară, Corporate Commercial Bank (CCB), aflată în pragul falimentului.

Ultimii cinci ani de criză au dus la triplarea datoriilor acumulate de români prin carduri de credit şi descoperiri de cont. Fenomenul a căpătat amploare atât datorită nevoilor financiare urgente ale clienţilor, cât şi interesului băncilor de a vinde produsele cu cel mai mic grad de risc şi cu cele mai mari dobânzi din piaţă.

Numărul şomerilor din întreaga lume va creşte în următorii cinci ani cu cel puţin 11 milioane, iar inegalităţile globale se vor agrava, a avertizat Organizaţia Internaţională a Muncii într-un raport publicat marţi, transmite AFP.

Ritmul de creştere al Produsului Intern Brut al Chinei este aşteptat să încetinească anul viitor până la 7%, de la o creştere de 7,3% prognozată pentru acest an, unul dintre motive fiind încetinirea economiei globale, a apreciat un important think-tank guvernamental într-un raport publicat luni, transmite Reuters.

Companiile europene reduc preţurile mai mult ca niciodată după 2010 în încercarea de a-şi revitaliza vânzările în condiţiile unei economii anemice şi a încetinirii comenzilor, ceea ce înseamnă că zona euro se apropie de momentul în care pericolul deflaţionist devine realitate.

Comisia Europeană (CE) a deschis o investigaţie pentru a determina dacă regiunea spaniolă autonomă Valencia a fraudat statisticile economice oficiale, acesta fiind primul dosar de acest tip după ce au fost descoperite în 2009 minciunile Greciei. Investigaţia, care va viza cheltuielile neraportate de către regiunea autonomă Valencia de-a lungul unei perioade de mai mulţi ani, s-ar putea solda cu sancţiuni dure. Amenda ar putea ajunge la maximum 0,2% din PIB-ul Spaniei, de 1.358 miliarde dolari, scrie EUobserver.

Grecia a primit luni undă verde din partea Comisiei Europene pentru 18 proiecte de investiţii, pentru implementarea cărora cel mai îndatorat stat din zona euro va primi peste 17 miliarde de euro în perioada 2014-2020. «Programele de investiţii strategice pentru 2014-2020 reprezintă un sprijin major pentru ca ţara să iasă din criză şi vor ajuta la crearea de noi locuri de muncă şi de noi oportunităţi pentru creşterea economică», se arată într-un comunicat al CE.

Depreciera leului este cauzată de factori externi, de situația din regiune – a menționat guvernatorul BNM Dorin Drăguțanu într-o conferință de presă. Drăguțanu a spus că sunt anumiți factori fundamentali, care nu pot fi eliminați prin măsuri administrative, aplicate de BNM în calitate de regulator al pieței valutare.

Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (MTIC), în colaborare cu Banca Nordică de Investiții, se află în proces de elaborare a studiului de fezabilitate pentru crearea şi implementarea Serviciului Naţional unic pentru apelurile de urgenţă 112. Investigația va oferi o analiză amplă si un set de recomandări privind aspectele tehnico-economice și normative, necesare pentru realizarea obiectivului stipulat în Legea nr. 174 din 2014 cu privire la organizarea si funcționarea Serviciului unic pentru apelurile de urgență 112.

Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) a prezentat previziunile economice, care nu sunt deloc îmbucurătoare.Astfel, creşterea economică va rămâne modestă, iar rata şomajului se menţine pete nivelul de criză, mai ales în spaţiul euro.

Şeful Direcţiei Generale Afaceri Interne a Reprezentanţei Comisiei Europene, Dragoş Tudorache, a invocat miercuri, la o masă rotundă, mai multe studii potrivit cărora, din cauza declinului demografic, UE va intra în criză din punct de vedere al forţei de muncă, în 20-30 de ani. Tudorache a explicat, cu ocazia evenimentului intitulat "O Europă deschisă şi sigură: transformarea obiectivelor în realitate", organizat la sediul Reprezentanţei CE în România, că Uniunea Europeană are nevoie de forţă de muncă din exterior şi că ar trebui realizată o hartă a ofertelor de lucru la nivelul UE.

Persoanele fizice (rezidente şi nerezidente) au primit în zece luni prin băncile din Republica Moldova mijloace bănești în sumă echivalentă cu 1,4 miliarde de dolari SUA, cu 6 la sută mai mult decît în perioada similară a anului trecut, relatează Moldpres cu referire la date ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM) făcute publice astăzi.

Într-o Europă care renunţă treptat la restricţiile de mişcare, mirajul unui câştig mai mare a dinamizat forţa de muncă dinspre zonele mai sărace înspre cele mai bogate. Tinerii francezi pleacă să-şi găsească de lucru în Marea Britanie, Elveţia, SUA şi Belgia, în timp ce nemţii preferă Elveţia şi Norvegia, ţări cu salarii mult mai mari. Pentru imigranţii din Europa de Est, tocmai Franţa şi Germania sunt pământul făgăduinţei. Care din aceste ţări oferă condiţii mai bune de muncă?

Prăbușirea cu peste 20 la sută a rublei rusești la data de 16 decembrie nu reprezintă criza în sine, ci manifestarea dramatică a unei crize care s-a copt în Federația Rusă în ultimii doi ani. Indicatori ai crizei se manifestau și în vremurile când prețul petrolului era peste 100 USD. Aventurile geopolitice ale Rusiei în Ucraina și sancțiunile economice, comerciale și financiare de răspuns ale Occidentului au sporit presiunile asupra economiei rusești și au accelerat manifestarea explozivă a crizei prin prăbușirea valutei naționale, dar acestea nu sunt cauzele în sine ale crizei.

În Spania criza economică a fost generată de prăbuşirea sectorului imobiliar, care a dus la falimentarea marilor companii din sectorul construcţiilor, şi s-a transformat într-o criză socială prin creşterea puternică a ratei şomajului, care a ajuns în aprilie 2013 la aproape 30%. Declinul economic spaniol a apărut pe fondul crizei economice mondiale şi s-a amplificat odată cu criza datoriilor suverane din zona euro, care a afectat în special statele din sudul Europei şi Irlanda. În 2007, Spania a avut un surplus bugetar de peste 2% din PIB, iar economia a urcat cu 3,5%, propulsată în mare parte de boom-ul din industria construcţiilor. În 2008 bula imobiliară, alimentată de creditarea ieftină, a făcut implozie, surplusul s-a transformat în deficit, iar ţara a intrat în recesiune în al treilea trimestru al acelui an.

Băncile din zona euro se împrumută reciproc pentru prima dată după izbucnirea crizei economice mondiale la dobânzi mai mari decât cele de referinţă stabilite de Banca Centrală Europeană (BCE), ceea ce sugerează că acestea revin la comportamentul de dinaintea crizei chiar dacă economia a rămas vulnerabilă. Nivelul mai ridicat al do­bânzilor creditelor inter­bancare poate fi un semn de normalizare din perspectiva unei economii în fază de recuperare, însă riscă să majoreze prea rapid costurile de finanţare pentru com­panii şi gospodării, ceea ce ar pune în pericol revenirea economică, scrie Bloomberg.

Deprecierea continuă a leului moldovenesc are efecte din ce în ce mai nefaste asupra capacității de plată a populației și asupra întregii economii naționale. În 2015 ne așteaptă o scădere a evoluției economiei în dinamică comparativ cu anul trecut, un deficit bugetar mai mare, credite mai scumpe. Mai mult ca atât, unii economiști sunt de părere că intrăm într-o criză financiară asemeni celei din ’98. Totodată, Banca Naţională continuă să urmărească situația pe piața valutară locală şi spune că va interveni la necesitate.

După şase ani de la marea recesiune mondială, reuniunea istorică de săptămâna trecută a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale a acordat o atenţie deosebită problemelor care continuă să slăbească zona euro, ale cărei perspective sunt descrise în termeni deloc încurajatori precum „stagnare prelungită“ şi risc de recesiune. Remediile propuse la summit sunt presiuni mai mari pentru ca Germania să-şi cheltuiască surplusul bugetar pe eforturi de stimulare a economiei, investiţii în infrastructură şi, din partea şefului Eurogroup, un pact de creştere economică.

Mai puțin de o treime din activitățile Agendei de Asociere a Republicii Moldova cu UE au fost pe deplin realizate în ultimele 6 luni. Asta se arată în raportul de monitorizare a implementării Acordului de Asociere realizat de Expert-Grup în colaborare cu Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT. Raportul analizează angajamentele asumate de autoritățile naționale în 23 de domenii politice, 15 domenii ce țin de cooperarea economică și cooperarea sectorială și 10 domenii ce țin de Zona de liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.