Astăzi, 1 februarie 2019, Banca Națională a Moldovei a publicat în Monitorul Oficial Hotărârea cu privire la cerințele privind depunerea, recepționarea, evidența și păstrarea cererilor cu privire la declararea voluntară a mijloacelor bănești și privind aplicarea prevederilor legislației din domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Documentul a fost elaborat pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 180/2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală, care prevede că, în procedura declarării voluntare, subiectul declarării mijloacelor bănești urmează să întreprindă un șir de acțiuni1, inclusiv prin intermediul băncilor, iar documentul publicat de regulator stabilește măsurile de precauție

În ședința din 11 noiembrie, Guvernul a aprobat proiectul de hotărârea cu privire la aprobarea Cerințelor de calitate pentru produsele apicole, inclusiv ceara de albine, propolisul, lăptișorul de matcă și polenul destinate consumului uman. Documentul stabilește cerințele de calitate, siguranță, prezentare și de etichetare, care vor fi respectate la producerea, colectarea, procesarea, ambalarea, depozitarea, păstrarea, transportarea și la comercializarea produselor apicole provenite atât din producția internă, cât și din cea de import. În același

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de ieri, 12 august 2020, proiectul hotărârii pentru aprobarea Regulamentului cu privire la achizițiile publice folosind procedura de negociere.   Documentul stabilește modul de atribuire a contractului de achiziție publică de bunuri, lucrări și servicii prin procedura de negociere. Prin acesta se urmărește digitalizarea proceselor privind achizițiile publice desfășurate prin procedura de negociere și eliminarea problemelor existente ce țin de lipsa transparenței.  

Legea privind activitatea băncilor va fi completată cu un articol ce va stabili procedura de anulare, emitere și vânzare a cotelor de participare deținute cu nerespectarea cerințelor privind calitatea acționariatului. Parlamentul a votat săptămâna trecută un proiect de lege ce vine cu modificări şi completări ale cadrului juridic actual de eliminare a acţionarilor necorespunzători din sectorul bancar.

Vă propunem un interviu realizat cu Liliana Mosorete, directorul financiar „CET-Nord” SA, care a fost publicat în nr. 2(65), în care ne vorbește despre ultimele rezultatele ale companiei, provocări și planuri de viitor.   - În ultimii ani CET-Nord SA a trecut printr-un proces amplu de reorganizare. Ce presupune acest proces? - „CET-Nord” este o entitate de interes public care prestează un serviciu social important de asigurare a municipiului Bălți cu agent termic. Totodată, compania produce energie electrică în cogenerare. Eficiența activității întreprinderii este asigurată și depinde, în mare parte, de modul de organizare a proceselor. Din acest motiv ne-am determinat să recurgem la reorganizarea întreprinderii, lucru care ne-a permis să reducem cheltuielile operaționale și să creștem veniturile.

În cadrul solicitării de către contribuabil a modificării termenului de stingere a obligației fiscale, actul emis de Agenția Servicii Publice ce confirmă faptul că contribuabilul solicitant nu se află în procedură de insolvabilitate/ lichidare ar putea fi exclus din lista documentelor prezentate Serviciului Fiscal de Stat. În acest sens, Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect  de modificare a unor ordine și îl propune spre consultare publică.   Astfel, este propusă modificarea Ordinului Ministerului Finanțelor nr.55 din 2 martie 2018  prin excluderea necesității prezentării către SFS a informației respective, modificările având ca scop eliminarea anumitor etape birocratice în procesul de solicitare a modificării termenului de stingere a obligaţiei fiscale.

Începând cu 1 ianuarie 2022, pe piață vor plasa baterii și acumulatori numai producătorii înregistrați în Lista producătorilor de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorilor, ținută de Agenția de Mediu prin intermediul Sistemului informațional automatizat „Managementul deșeurilor”. Documentul prevede că producătorii existenți pe piață au obligația de a se înscrie în această Lista în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a Regulamentului (1 ianuarie 2022), primind un număr de înregistrare, care va fi comunicat tuturor rețelelor comerciale, iar producătorii noi vor fi obligați de a se înregistra în Lista în termen de 3 luni de la înregistrarea lor la Agenția Servicii Publice.

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;

Anul 2021, este al patrulea exercițiu (după anii 2018, 2019 și 2020) în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației. În momentul de față, anul 2021 nu a venit încă cu modificări în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților „Moldova IT Park” – actualmente unicul parc pentru tehnologia informației din Republica Moldova. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 18, alin.  (1) din Legea nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (Legea nr. 77/2016), activitatea

Conform Codului contravențional al RM, sancțiunea contravențională este o măsură de constrângere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare ce se aplică, în numele legii, persoanei care a săvârșit o contravenție. Contravențiile sunt   tipurile de încălcări  expres prevăzute de partea specială a Codului contravențional (CC). Pentru contravențiile constatate, pot fi aplicate următoarele sancțiuni:

Proiectul legii ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul viitor prevede plafonarea taxelor locale și reglementarea acestora pe termen mediu (3 ani), cu majorarea anuală în mărimea ratei inflației.     În nota informativă a documentului este menționat faptul că autonomia locală este unul din principiile de bază ale administrării publice locale, fiind garantată atât de legislația națională, cât și de cea internațională. Totuși, aceasta nu restricționează stabilirea prin lege a unor limite maxime pentru cotele taxelor locale. Atât Constituția Republicii Moldova, cât și Carta Europeană a Autonomiei Locale, prevăd stabilirea cotelor taxelor locale de către autoritățile APL în limitele legii.  

Piața criptomonedelor a înregistrat în ultimii ani o creștere în ceea ce privește interesul investitorilor, datorită randamentelor ridicate pe care aceste instrumente le oferă, dar și a potențialului pe care acestea le manifestă. &#

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a organizat audieri publice pe marginea pachetului de amendamente legislative pentru digitalizarea economiei. La eveniment au participat autorii documentului – Ministerul Economiei și Infrastructurii în comun cu reprezentanții Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM, autoritățile publice responsabile de domeniile de reglementare vizate în proiect, reprezentanți ai comunității de afaceri și deputați din Parlament.   În cadrul evenimentului au fost prezentate raționamentele necesității urgentării procesului de digitalizare a interacțiunilor dintre Guvern, Cetățean și Business, precum și soluții de ajustare corespunzătoare a cadrului legal existent. Astfel, autorii proiectului propun ajustări la 30 de legi, care să elimine o serie de restricții și impedimente.

Ministerul Finanțelor a inițiat pe data de 11 noiembrie 2021 procedura de consultare a propunerilor de măsuri fiscale și vamale pentru anul 2022.   Acestea în mare parte au rezultat din discuțiile preliminare cu reprezentanții asociaților de afaceri și alți actori la data 30 septembrie 2021, fiind incluse doar măsurile care nu erodează substanțial veniturile bugetare pentru anul 2022 și au un nivel înalt de consens. Restul propunerilor, care au un impact bugetar mai sporit și/sau necesită identificarea unor soluții de consens între toți actorii implicați vor fi discutate în următorul exercițiu.   

Premierul Ion Chicu a avut o ședință de lucru cu grupul de experți ai Consiliului Economic, în cadrul căreia au fost prezentate  rezultatele Studiului de impact al pandemiei COVID 19 asupra sectoarelor economice.   Documentul a fost elaborat în baza consultărilor cu reprezentanții a peste 20 de sectoare economice în baza informației sistematizate de la Biroul Național de Statistică și alte instituții de stat. Matricea COVID-19 a scos în relief probleme specifice sectoarelor economiei naționale, dar vine și cu măsuri concrete de depășire a crizei.

Prin Legea nr. 257 din 22 decembrie 2020 (politica fiscală și vamală 2021) au fost operate modificări la Titlul VII din Codul fiscal ce reglementează taxele locale, fiind prevăzută plafonarea acestora și previzibilitatea lor pe termen mediu (3 ani), cu majorarea anuală în mărimea ratei inflației.   Totodată, legiuitorul a stabilit că, în cazul în care autoritatea publică locală a aprobat bugetul pentru anul 2021 și cotele taxelor locale până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020 (22 decembrie 2020), APL va avea dreptul să aplice cotele stabilite pentru anul 2021, având obligația de conformare și aplicare a plafonării începând cu anul 2022.

Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi avizul amendamentelor deputaților în Parlament la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2021. Potrivit Vicepremierului Serghei Pușcuța, au fost înaintate 138 amendamente care conțin circa 1100 de solicitări,  prin care sunt solicitate resurse suplimentare și redistribuiri de alocații în sumă totală de 1,9 miliarde lei.

În implementarea mecanismului de subvenționare a creării locurilor de muncă au fost identificate o serie de carențe. În scopul eliminării acestora, Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI) propune excluderea limitei de vârstă pentru bărbați și femei ca subiecți ai subvenției, micșorarea pragului minim de locuri de muncă create de la 100 la 50 persoane, extinderea activităților economice, inclusiv din sectorul turismului, pentru care agenții economici pot beneficia de subvenție la crearea locurilor noi de muncă în vederea susținerii domeniilor prioritare ale economiei naționale.  

Contractul de societate civilă încheiat în cazul constituirii organismelor de plasament colectiv trebuie să conțină informații privind identitatea fondului de investiții: denumirea, sediul, data constituirii, numărul şi data avizului de constituire eliberat de Comisia Naţională a Pieței Financiare, adresa web și e-mail.   CNPF a elaborat și propune pentru consultare publică proiectul hotărârii de modificare a unor acte normative, care prevede completarea Regulamentului privind avizarea constituirii și funcționării organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare, aprobat prin Hotărârea CNPF nr.49/2014  cu o anexă ce va reglementa conținutul minim al contractului de societate civilă.

Autoritățile propun modificarea modalității de finanțare din bugetul de stat a proiectelor culturale desfășurate de organizațiile necomerciale. Proiectul  de modificare a Hotărârii Guvernului nr.503/2019 a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor generali din 23 iulie curent. Amintim că, anual, prin Legea bugetului de stat, Ministerului Educației, Culturii și Cercetării îi sunt repartizate mijloace financiare pentru organizarea concursului de proiecte culturale. Pentru anul curent în acest sens sunt planificate cinci mil. lei.   Documentul prevede că proiectele depuse pentru fiecare arie tematică în parte vor fi evaluate de câte trei membri din comisia de experți,