Continuare. Partea I – nr. 2 (57), 2020) Desfășurarea unei activități eficiente și profitabile a întreprinderii depinde de politicile și capacitățile manageriale ale conducerii acesteia. În acest context, administratorul întreprinderii reprezintă veriga cea mai importantă care are menirea să asigure buna funcționare a entității, astfel încât aceasta să ofere produse și să presteze servicii de calitate, care într-un final vor contribui la maximizarea valorii de piață a întreprinderii și va reprezenta eficient statul în toate sectoarele.

La SRL “G”, în baza ordinului Serviciului Fiscal de Stat, a fost instituit un post fiscal mobil, agentul economic fiind înștiințat despre acest fapt. Totodată, contribuabilul a fost informat despre obligația de a comunica funcționarului fiscal responsabil de activitatea postului fiscal despre fiecare livrare/procurare de mărfuri/servicii, precum și despre răspunderea pe care o poartă conform art.257 alin.(8) din Codul fiscal care stipulează că efectuarea de către agentul economic, la care este instituit post fiscal şi care a fost înştiinţat despre aceasta conform prevederilor legislaţiei în vigoare, a intrărilor/ieşirilor de mărfuri/servicii fără informarea despre aceasta a inspectorului sau a subdiviziunii SFS responsabile de activitatea postului fiscal se sancţionează cu amendă în mărime de la 50% la 100% din suma operaţiunilor economice respective.

Reprezentanții Serviciului Fiscal de Stat, ai Agenției Fiscale Suedeze, ai Agenției de executare silită din Suedia, precum și ai Ambasadei Suediei în Republica Moldova s-au întrunit în prima ședință în cadrul Proiectului II de cooperare. Reuniunea a avut drept scop prezentarea progresului înregistrat în cadrul Proiectului, inclusiv a perspectivelor de dezvoltare pe cele trei componente: managementul resurselor umane, schimbul internațional de informații, managementul arieratelor fiscale.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” lansează analiza „Rolul Uniunii Europene în stimularea exportului din Republica Moldova”, semnată de Alexandru Fală. Scopul acesteia este de a înțelege, în baza estimărilor econometrice, factorii determinanți ai performanței exporturilor Republicii Moldova. „În special, am încercat să estimăm contribuția economiei UE la creșterea exporturilor totale. În așa mod, constatăm faptul că succesul tranziției economiei moldovenești spre un model de creștere bazat pe exporturi depinde, în mod esențial, de nivelul de integrare pe piața UE.

În luna decembrie 2017 preţurile producătorului în industrie s-au diminuat faţă de noiembrie curent cu 0,2%, acelaşi indicator s-a majorat faţă de decembrie 2016 cu 2,3%.

În anul 2020, economia Republicii Moldova ar putea crește cu 3,6%, iar în anul 2021 creșterea economică în Moldova se prognozează a fi la nivel de 3,8%. Prognozele au fost prezentate în cadrul unui eveniment organizat de Biroul Băncii Mondiale în Moldova, fiind prezentate perspectivele economice pentru țara noastră. În cadrul evenimentului au fost trecute în revistă evoluțiile recente ale economiei RM. Astfel, reducerea impozitelor, majorarea salariilor și remiterile au sprijinit creșterea veniturilor disponibile, având o contribuție de 3,2% la consumul privat.

Biroul Naţional de Statistică informează, că în luna februarie 2018 inflaţia anuală (pentru ultimele 12 luni, din martie 2017 pînă în februarie 2018) a constituit 5,4%, inclusiv la: produse alimentare – 8,1%, mărfuri nealimentare – 2,8% şi servicii prestate populaţiei – 4,7%.

Dincolo de poziționarea pe piață și de produsele sau serviciile oferite, o companie nu poate supraviețui fără coloana ei vertebrală: angajații. În lipsa motivației care să îi împingă spre succes, ei își pot pierde interesul și sentimentul de apartenență, cu o serie de consecințe foarte grave pentru organizație. Dacă ești un manager abil, vei sta mereu cu ochii pe rezultate, dar îți vei pune la contribuție viziunea pentru viitor, prin câteva metode eficace. Stimulează echilibrul viață personală – job În ultimii ani, angajatorii devin din ce în ce mai conștienți cu privire la așteptările pe care le au angajații de la job, dincolo de salariu. O mare parte din cei care activează în companii vor să își mențină productivitatea, dar resimt tot mai mult presiunea unui ritm alert de zi cu zi.

Ministrul Finanțelor explică motivul aprecierii leului față de dolar și dacă această evoluție poate afecta veniturile bugetare în acest an.

În următoarele două săptămâni Ministerul Finanțelor și Serviciul Fiscal de Stat vor efectua un șir de vizite de lucru în teritoriu pentru a discuta cu conducerea autorităților publice locale mai multe subiecte legate de implementarea Legii nr. 270 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, dar și despre efectele asupra sustenabilității bugetar-fiscale a APL a reformei fiscale, lansate de Guvern la 1 octombrie 2018. Prima întrunire a avut loc sâmbătă, 18 mai curent, la Edineț, unde Ion Chicu, ministrul Finanțelor împreună cu o echipă de specialiști din cadrul instituției, și directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța, au avut o întrevedere cu reprezentanții APL din raion.

Vineri, 25 ianuarie 2019, a avut loc ședința lărgită a Colegiului Serviciului Fiscal de Stat, prezidată de ministrul Finanțelor, Ion Chicu, în cadrul căreia au fost prezentate principalele realizări ale SFS și trasate prioritățile autorității fiscale naționale pentru anul 2019. La ședință au participat șefii subdiviziunilor structurale ale SFS. Un amplu raport cu privire la realizările SFS și o trecere în revistă a evenimentelor anului 2018 a fost prezentat de directorul SFS, Serghei Pușcuța.

Preţurile de consum în luna ianuarie 2019, comparativ cu luna ianuarie 2018, au înregistrat o tendinţă de creştere cu 2,2%, informează Biroul Național de Statistică cu referire la evoluția prețurilor de consum în Republica Moldova. Totodată, indicele preţurilor de consum (IPC), în ianuarie 2019 faţă de decembrie 2018, a constituit 101,3%. Creşterea preţurilor medii de consum cu 1,3% a fost determinată de creşterea preţurilor la produsele alimentare şi la mărfurile nealimentare cu 1,7% şi, respective, 1,5% și de majorarea tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,2%.

Evoluțiile privind implementarea Noului Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS) și a Ghișeului Unic al Serviciului Vamal au fost prezentate în cadrul celei de-a VI ședințe a Comitetului de supraveghere. La reuniune au mai participat directorul adjunct al SV, Iurie Ceban, Lider de proiect din partea RM, vicedirectorul general al autorității vamale lituaniene, Vytenis Alisauskas, Lider de Proiect din partea Lituaniei, consilierul rezident de Twinning, Valdas Dovydenas, managerul de proiecte al Delegației Uniunii Europene în RM, Ekaterina Yakovleva, precum și alți reprezentanți ai proiectului Twinning. Directorul Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie, a informat reprezentanții proiectului despre procurarea, de către Serviciul Vamal, a noii versiuni a soft-ului ”Asycuda World”, care va conține și modulele pentru NCTS și Ghișeul Unic.

Medicii de familie pot elibera certificate de concediu medical cu durata de la 1 până la 10 zile calendaristice, în una sau mai multe etape, dar certificatul de concediu medical poate fi prelungit la recomandarea medicilor specialiști de profil, în etape succesive de maximum 28 — 31 de zile calendaristice. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern „Cu privire la modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 469/2005”. Documentul a fost elaborat în contextul punerii în aplicare a modificărilor operate în luna noiembrie la Legea nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale. Acestea prevăd că, începând cu 1 iulie 2019, vor întra în vigoare reglementările ce țin de stabilirea și plata îndemnizațiilor cu privire la incapacitatea temporară de muncă și celor de maternitate.

Biroul Naţional de Statistică informează că exporturile de mărfuri realizate în luna septembrie 2017 s-au cifrat la $224,1 mil., cu 7,8% mai mult față de luna precedentă și cu 15,8% — comparativ cu luna septembrie 2016. În ianuarie-septembrie 2017 exporturile de mărfuri au totalizat $1651,8 mil., volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2016 cu 15,3%.

Delegația Republicii Moldova, condusă de ministrul Finanțelor, Ion Chicu, și guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a participat la Ședințele de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Grupului Băncii Mondiale, care s-au desfășurat în perioada 8-14 aprilie 2019, la Washington. Discuțiile s-au axat pe aspecte de importanță globală, inclusiv perspectivele economice, stabilitatea financiară, dezvoltarea economică și eficacitatea ajutorului reciproc etc.În cadrul vizitei, oficialii moldoveni au avut întrevederi cu reprezentanți de rang înalt ai FMI și Băncii Mondiale referitor la implementarea programului cu Fondul Monetar Internațional, precum și progresul reformelor economice și bancare în țara noastră.

În 11 luni ale anului 2018, volumul exporturilor de mărfuri a constituit $2487,9 mil., cu 13,5% mai mult decât în perioada similară din aul 2017, informează Biroul Național de Statistică. Potrivit datelor, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $1696,8 mil., ceea ce reprezintă 68,2% din total, fiind în creștere cu 15,6% față de ianuarie-noiembrie 2017. În același timp, reexporturile de mărfuri au însumat $791,1 mil. sau 31,8% din totalul exporturilor, majorându-se cu 9,3% comparativ cu perioada ianuarie-noiembrie 2017. BNS mai informează că exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene au însumat $1726,1 mil., cu 19,9% mai mult față de ianuarie-noiembrie 2017, deținând o cotă de 69,4% în totalul exporturilor.

Economie durabilă și incluzivă, capital uman și social robust, instituții oneste și eficiente și un mediu ambiant sănătos — aceștia sunt cei patru piloni ai Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”. Documentul a fost aprobat ieri de Guvern. Strategia „Moldova 2030” este un document de viziune strategică, care indică direcția de dezvoltare a țării ce trebuie urmată în următorul deceniu, are la bază 10 obiective ce se referă la creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice, creșterea accesului oamenilor la infrastructura fizică, utilitățile publice și condiții de locuit, ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale.

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

La 12 ianuarie 2019 a intrat în vigoare Legea nr.279 din 15.12.2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare (în continuare — Legea nr. 279/2017), care definește cerințele şi responsabilitățile generale ce reglementează informațiile referitoare la produsele alimentare, în special etichetarea lor. Legea nr. 279/2017 prevede mijloacele pentru garantarea dreptului consumatorilor la informare şi procedurile pentru furnizarea informației respective, ținând cont de necesitatea prevederii unei flexibilități pentru a răspunde evoluției şi noilor cerințe privind informațiile.