Contribuabilii mai au la dispoziție câteva zile pentru a prezenta rapoartele fiscale pentru luna aprilie 2019. Astfel, până la 27 mai contabilii care încă nu au perfectat dările de seamă necesare pe motivul apariției unor neclarități, pot consulta paginile P.P. „Monitorul Fiscal FISC.md” pentru a primi răspunsuri la întrebările apărute, indiferent de faptul că sunteți specialist cu experiență sau faceți primii pași în profesie. • Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate forma (IPC18) – IPC18: Utilizarea categoriilor persoanelor asigurate pentru evitarea stopării plăţii indemnizaţiilor

În conformitate cu prevederile art. 104 lit. a) din Codul fiscal, mărfurile pentru export se scutesc de TVA cu drept de deducere.

Numărul rezidenților primului parc IT din țara noastră în anul 2018 a ajuns la 346 – companii autohtone și străine din domeniul tehnologiei informației, care au aderat la Moldova IT Parc. Amintim că acesta și-a început activitatea la 1 ianuarie 2018 și a fost creat pe un termen de 10 ani. În această perioadă vor fi create noi locuri de muncă şi atrase investiții locale şi străine. Inițial, era preconizată atragerea în calitate de rezidenți a circa 400 de companii, dar deja este evident că acest obiectiv va fi depășit.

Conform art.35 din Codul vamal nr.1149-XIV din 20.07.2000, în cazul în care mărfurile sînt puse în liberă circulaţie cu acordarea de facilităţi fiscale şi vamale pe motivul destinaţiei lor finale, acestea rămîn sub supraveghere vamală.

Conform art. 3 din Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe nr. 1466/1998, agenții economici rezidenți ai RM, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sunt obligaţi să înregistreze în conturile lor din băncile licențiate ale RM încasările de la export, sumele transferate în avans pentru importul neefectuat, să efectueze importul de mărfuri şi servicii în urma plăţilor pentru import sau să repatrieze mijloacele băneşti şi/sau materiale în urma altor tranzacţii economice externe (în continuare – repatrierea mijloacelor băneşti şi materialelor) în termenele stabilite. Nerespectarea lor se sancţionează cu amendă, aceasta fiind aplicată agenţilor economici.

Lipsa marcajului produselor alimentare în limba de stat sau traducerea incorectă a acestuia, neindicarea tuturor ingredientelor utilizate la fabricarea produsului (inclusive a celor ce pot provoca alergii), indicarea eronată a componenților din rețetă, indicarea incorectă a masei nete a produselor sunt doar unele aspect depistate în cadrul controalelor ANSA la entitățile economice din domeniul alimentar, care sunt obligate să aplice prevederile Legii nr. 279 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare. Amintim, aceasta a intrat în vigoare la 12 ianuarie 2019. În procesul de implementare a Legii nr.279 atât operatorii din domeniul alimentației publice cât și inspectorii au depistat mai multe lacune, care au fost puse în discuție în cadrul unei ședințe organizate de Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. La discuții au participat reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și operatori din domeniu.

Serviciul Vamal, cu titlu provizoriu, va efectua vămuirea la postul vamal Bender-2 a produselor petroliere introduse prin punctul de trecere a frontierei Novosaviţkaia–Cuciurgan, cu excepţia produselor petroliere menţionate la poziţiile tarifare 271012310 (benzine pentru aviaţie), 271012700 (benzine tip „jet fuel”), 271019210 şi 271019250, până la 30 iunie 2019. În Monitorul Oficial nr. 449-503 din 21 decembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 1265 din 19 decembrie 2018 cu privire la modificarea unor hotărâri, ce prevede extinderea termenului, care expiră la 31 decembrie 2018, cu încă 6 luni.

În perioada 5 februarie – 21 martie 2019 se desfășoară cea de-a doua etapă a campaniei de informare și asistență pentru agenții economici cu genericul ”DCFTA info: business: Întreabă expertul”. Evenimentul are drept scop sporirea vizibilității și nivelului de cunoaștere la nivelul mediului de afaceri a prevederilor Acordului de Asociere/ Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) și oportunitățile de dezvoltare a companiilor și export în cadrul Acordului de comerț liber cu Uniunea Europeană (UE).

Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor a comunicat datele privind exportul produselor de origine vegetală din Republica Moldova pentru anul 2017. Conform datelor ANSA, exporturile sunt în continuă creștere ca volum și mai variate ca piețe de desfacere. Sortimentul produselor cuprinde fructe și legume în stare proaspătă și uscată, plante medicinale uscate pentru ceai, semințe de nuci, cereale cu bob integru precum și prelucrate mecanic, semințe pentru însămânțare, material săditor (pomicol, viticol, decorativ), produse de cofetărie care conțin cacao, produse din lemn și materii vegetale.

Astfel a apreciat potențialul exportatorilor moldoveni vicepremierul, ministrul Economiei și Infrastructurii, Octavian Calmîc, la deschiderea ProExport Forum, organizat în cadrul Moldova Business Week. El a atras atenția că, în prezent, exporturile în UE dețin o cotă de 65% în volumul total al exporturilor Moldovei.

Poziția economică și geografică favorabilă a Republicii Moldova urmează a fi valorificată pe deplin prin facilitarea comerțului cu țările din regiune, dar și cu cele situate la mii de kilometri, a constatat în discursul susținut în limba română Excelenţa Sa Jemes D. Pettit, ambasadorul SUA în țara noastră, la evenimentul de prezentare a studiului de evaluare a coridoarelor comerciale ale RM, care a fost realizat în cadrul Programului pentru Reforme Structurale în Moldova, fiind finanțat de USAID și desfășurat la 18 iulie curent la Chișunău.

Îmbunătăţirea performanţei coridoarelor comerciale ale Republicii Moldova poate contribui la reducerea costurilor comerciale şi elibera potenţialul latent, în special pentru comercianţii mici, pentru care costurile comerciale curente sunt prea mari, se spune în sinteza evaluării coridoarelor comerciale (ECC), realizată în cadrul Programului pentru Reforme Structurale în Moldova şi finanțat de USAID, care a fost prezentată, pe 18 iulie curent, la Chișinău.

Exportatorul va declara pe propria răspundere că achitarea taxelor vamale sau taxelor cu efect echivalent a fost efectuată. Această măsură va asigura îmbunătăţirea verificării achitării taxei vamale la exportul mărfurilor pentru materialele neoriginare, utilizate la fabricarea mărfurilor originare exportate. În ședința de ieri, 27 februarie curent, Executivul a aprobat un proiect de hotărâre cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Potrivit ministrului Finanțelor, Ion Chicu, proiectul continuă seria de inițiative menite să simplifice activitatea economică și să reducă povara administrativă fiscală și vamală asupra activităților economice.

Afirmaţia a fost enunţată în cadrul forumului de afaceri cu genericul Moldova: Împreună pentru consolidarea creşterii economice, care a fost desfăşurat în contextul celei de-a XIX reuniuni anuale a Băncii pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB). Evenimentul a avut ca scop stabilirea de conexiuni între investitorii străini interesaţi să investească în ţara noastră şi oamenii de afaceri din Republica Moldova.

Agentul economic nerezident preconizează să vândă un automobil unei persoane fizice nerezidente. La momentul efectuării tranzacției automobilul respectiv se află la păstrare sub supraveghere vamală la depozitul vamal. În situația descrisă, agentul economic rezident poate încasa în numerar sau prin terminal POS mijloacele bănești obținute în urma vânzării. Ce acte urmează să solicite de la nerezident în vederea închiderii repatrierii de mijloace bănești? Se va considera închisă repatrierea mijloacelor bănești în urma încheierii unui contract de cesiune cu persoana fizică nerezidentă?

Principiile generale de determinare a valorii în vamă, inclusiv cele specifice metodei de rezervă sunt reglementate de prevederile art. 7 din Acordul General pentru Tarife și Comerţ (GATT, 1994), la care Republica Moldova este parte și Acordului de punere în aplicare a art. 7 al GATT, 1994 (Acord).

Potrivit pct.8 din Modul de completare a declaraţiei privind accizele, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.11 din 16 ianuarie 2017, de către subiecţii înregistraţi ca plătitori de accize înscrierile aferente exportului se introduc în Declaraţia privind accizele pentru perioada fiscală în care a avut loc exportul.

În Monitorul Oficial din 21 decembrie curent a fost publicatăLegea cu privire la controlul de conformitate cu cerințele de calitate pentru fructele și legumele proaspete. Aceasta stabilește procedurile, modul de organizare și desfășurare a controlului de conformitate cu cerințele de calitate impuse, lista fiind aprobată de Guvern. Prevederile legii se aplică persoanelor fizice și juridice care produc, depozitează, prelucrează, sortează, ambalează, importă, exportă sau comercializează produse.

La Chișinău a avut loc un forum de afaceri, organizat de Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, Camera de Comerț și Industrie, Asociația Businessului European. În cadrul evenimentului cu genericul Moldova: Împreună pentru creșterea economică, desfășurat sub patronajul Guvernului, au avut loc două paneluri de discuții, în care s-au discutat aspecte privind atractivitatea investițiilor în Republica Moldova, precum și au fost prezentate recomandări și idei de afaceri din partea investitorilor străini.

Republica Moldova este o destinație atractivă pentru afaceri IT, a afirmat ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, la Forumul „Discover Moldova’s IT opportunities” desfășurat ieri, 10 decembrie, la București. Vom construi în parteneriat public-privat peste 50 mi m2 – un proiect de infrastructură fizică pentru un Parc IT. Muncim acum la asta și suntem în căutarea investitorilor, a comunicat ministrul. Guvernul Republicii Moldova își concentrează atenția pe politici de stimulare a sectorului TIC, începând cu inițiative legate de dezvoltarea afacerilor în domeniul IT, axate pe dezvoltarea educației și inovației digitale până la infrastructura de comunicații electronice performantă.