La  8 octombrie 2021 a intrat în vigoare Ordinul  Ministerului Finanțelor nr.119 din 30 septembrie 2021 cu privire la modificarea unor ordine ale Ministerului Finanțelor,  prin  care sunt operate modificări în Ordinul nr. 95/2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IALS21) „Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajaților, precum și plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul și impozitului pe venit reținut din aceste plăți” și Modul de completare a acesteia (în continuare – Ordinul nr.95/2020).   Modificările au fost efectuate în vederea executării Legii nr. 248/2020

1. (40.5) Care este termenul limită de prezentare a Declarației și achitare a achitarea impozitului pe venit pentru 2019 de către persoanele fizice (cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizi, inclusiv membri ai societăţilor şi acţionari ai fondurilor de investiţii)? 2. (40.4) Care este termenul de achitare a impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător în rate pentru primul trimestru al anului 2020?

Serviciul Fiscal de Stat atenționează toți contribuabilii cu referire la acțiunile legale ale unui inspector fiscal în cazul interacțiunii cu contribuabilul. Acest comunicat are drept scop evitarea cazurilor de escrocherie din partea unor persoane care se prezintă drept inspectori fiscali și manifestă tentative ilegale de verificare a agenților economici pentru a obține beneficii financiare.   Astfel, SFS vine cu detalii referitor la unele aspecte ce vizează procedura de efectuare a controalelor fiscale. La iniţierea controlului fiscal la faţa locului sau la inițierea procesului de constatare a faptei contravenționale, funcţionarul este obligat să prezinte contribuabilului Decizia de iniţiere a controlului şi legitimaţia de serviciu.

Conform art.95 alin. (2) lit. h) din Codul fiscal, livrarea către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională conform legislaţiei, a proprietăţii gajate, proprietăţii ipotecate, proprietăţii sechestrate, nu constituie obiect impozabil cu TVA.      [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 171 din 19.12.2019, în vigoare de la data 01.01.2021.]

Aspectele referitoare la controlul ulterior sunt reglementate de Codul Vamal nr.95/2021 (Cod), Legea nr.131/2012 privind controlul de stat și Hotărârea Guvernului nr.92/2023 cu privire la punerea în aplicare a Codului vamal.

1. (29.1.7.3.24) Urmează de a reține impozitul pe venit la sursa de plată în cazul în care persoana juridică achiziționează de la persoana fizică mijloace de transport? 2. (29.1.7.3.21) Se va reţine impozitul pe venit la sursa de plată în cazul procurării de la persoane fizice a proprietăţii conform contractelor lease – back ulterior reziliate?

SRL YYY, rezidentă a Republicii Moldova, a fost sancționată de către o autoritate din străinătate pentru nerespectarea prevederilor legale ale statului respectiv în procesul de transportare a mărfurilor pe teritoriul acestuia. Este sau nu deductibilă în scopuri fiscale amenda aplicată contribuabilului din Republica Moldova care a fost achitată în străinătate?

În conformitate cu prevederile art.109 alin.(2) din Codul fiscal, la serviciile importate, termenul obligației fiscale și data achitării TVA se consideră nu mai târziu de data depunerii declarației privind TVA pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcție de ce are loc mai înainte.

Compania nerezidentă, întru desfășurarea activității de întreprinzător pe teritoriul RM, a deschis o sucursală. Urmează sau nu sucursala nerezidentului să rețină la sursa de plată impozitul pe venit din veniturile sub formă de mijloace bănești transferate către compania nerezidentă (întreprindere mamă)? Se califică aceste venituri drept dividende?   În conformitate cu art. 240 Codul Civil, sucursala este o subdiviziune separată a persoanei juridice, situată în afara sediului acesteia, care are aparenţa permanenţei, propria conducere şi dotarea materială necesară pentru a desfăşura o parte sau toate activităţile persoanei juridice.

 Studiu de caz: În anul 2020, persoana fizică a procurat în străinătate un automobil cu defecțiuni tehnice pe motiv că a fost implicat întrun accident. Automobilul a fost procurat în valută străină (la momentul procurării, echivalent cu 120 mii lei moldovenești), suplimentar fiindachitate drepturile de import în sumă de 45 mii lei. Luând în considerare faptul că automobilul era avariat, proprietarul l-a reparat, cheltuind circa 60 mii lei. În decembrie 2020 persoana fizică a vândut automobilul la prețul de 210 mii lei. Care sunt obligațiile fiscale generate de vânzarea automobilului și, la aprecierea venitului impozabil, se va ține cont de cheltuielile legate de reparația imobilului?   

1. (28.6.1.10) Este obligatorie aplicarea facilității stabilite de art.103 alin. (1) pct.29) din Codul fiscal, în cazul în care cumpărătorul nu solicită aplicarea acestei facilități? 2. (28.15.68): Arhiva 3. (28.7.5) Care este regimul fiscal al TVA aferent dobînzii obținute de către locator în baza unui contract de locațiune a bunurilor (subleasing) primite de la alt furnizor (leasing)?

O companie din RM s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere privind încasarea prejudiciului de la un salariat (șofer), angajat prin contract individual de muncă și contract de răspundere materială deplină, ulterior fiind semnat și un contract pentru folosirea cardului bancar – proprietate a companiei în situații de lucru. Prin act de predare-primire, șoferul a primit de la companie, pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, automobil și semiremorcă de mare tonaj.

Până în anul 2030 este preconizată o creștere accelerată a investițiilor publice cu  67%  în scenariul de bază, iar în scenariul alternativ, în termeni reali, creșterea acestora ar putea fi de 3,7 ori. De asemenea, cu efortul sectorului public și privat,  autoritățile planifică intensificarea creșterii economice pe termen scurt, dar și în majorarea substanțială, de aproape 2 ori, a stocului de capital productiv.   Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Strategiei pentru o economie incluzivă, durabilă și digitală până în anul 2030  a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultări publice noul Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării în scopuri fiscale (în continuare – Regulament). În continuare urmează să analizăm principalele modificări propuse la Regulament care au drept scop să aducă claritate și simplitate în procesul de evidență și calculare a amortizării în scopuri fiscale. În rezultatul ultimelor modificări și completări operate la Codul fiscal nr.1163/1997 (CF), prin care s-a exclus clasificarea mijloacelor fixe pe categorii de proprietate, amortizarea urmând a fi calculată pentru fiecare obiect separat, prin utilizarea metodei liniare, s-a impus necesitatea elaborării unui nou sistem de evidență și calculare a amortizării în scopuri fiscale. Noul sistem de evidență și calculare a amortizării în scopuri fiscale vine să simplifice metodologia de calcul și, totodată, să faciliteze munca contabililor.

În perioada ianuarie – iunie 2021 la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 34,9 mld. lei, fiind în creștere cu 5,9 mld. lei față de perioada similară a anului trecut, anunță Ministerul Finanțelor. Cheltuielile au constituit 38,2 mld. lei,  comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 5,7 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,3 mld. lei. Soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 9,6 mld. lei.

Conform prevederilor art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Perfectarea actului de predare-primire în cadrul operațiunilor economice este un drept sau o obligație a părților implicate în acestea? Întrebarea încă mai persistă în mediul contabililor, fapt care a generat necesitatea oferirii explicațiilor prezentate în articolul ce urmează, acestea având la bază prevederile legislației în vigoare.    Astfel, unul din cazurile de întocmire a actului de predare-primire reprezintă

1. (29.1.15.10) Au obligația angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi să calculeze și să achite impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru angajații conducători auto ce efectuează transport rutier de persoane în regim de taxi în cazul în care aceștia se află în concediul neplătit sau medical o perioadă de o lună sau mai mare de o lună?

Serviciul Fiscal de Stat informează contribuabilii persoane fizice cetățeni, despre posibilitatea verificării existenței obligației fiscale a impozitului pe venit prin intermediul serviciului on-line.

Din anul 2018, în urma modificărilor operate în Codul fiscal prin Legea nr. 145/2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, se aplică un nou regim de impozitare al rezidenților Parcurilor pentru tehnologia informației (în continuare - rezidenții Parcului IT). Aplicarea noilor norme modifică regimul de impozitare nu doar a agentului economic rezident al Parcului IT, dar își extinde efectele și asupra regimului de impozitare a persoanelor fizice angajații acestuia și fondatorilor întreprinzătorilor individuali rezident al parcului IT.