Costul de intrare al valorilor mobiliare include preţul de procurare (sau valoarea justă a altei forme de compensare acordate) şi costurile aferente procurării (de exemplu, comisioanele şi onorariile achitate consultanţilor, brokerilor şi dealеrilor, taxele prevăzute de legislaţia în vigoare, alte costuri tranzacționale)...

În anul 2018 a fost majorat capitalul social al SRL cu mijloace fixe importate, iar în prezent se vând. În acest caz apare întrebarea: capitalul social se reduce cu suma care a fost majorată (prețul din declarația vamală 2018) sau cu diferența între valoarea contabilă și amortizarea calculată în ziua de vânzare?

În contextul reformelor fiscale menite să asigure o mai bună echitate și eficiență în sistemul de impozitare, prin Legea nr. 187/2025 au fost aprobate o serie de modificări importante la Codul fiscal, cu aplicabilitate

Legislația Republicii Moldova nu reglementează statutul cryptomonedei (monedă virtuală sau cryptovalută) și nu recunoaște aceste instrumente drept monede electronice de plată în sensul Legii nr 114/2012 privind serviciile de plată și moneda electronică.  Însă, în lipsa unor reglementări speciale vizavi de statutul cryptovalutei în Republica Moldova, aceasta (cryptovaluta) se califică drept o proprietate (un activ) a persoanei fizice care o deține.

Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (publicată în MO nr. 456-459 din 30 decembrie 2022) ce vizează politica fiscală și vamală pe anul 2023 vine cu modificări/completări la mai multe acte legislative, inclusiv și la Codul fiscal. În continuare vom prezenta noile prevederi,

Documentul primar Actul de înregistrare a rezultatelor proceselor de incubație (miraj și ecloziune) este un document ordinar prin care se certifică rezultatele proceselor de incubație

Deseori, încetarea activității de întreprinzător de către agentul economic nu este însoțită, din diverse motive, și de acțiunile de formalizare a acestei decizii, manifestate prin lichidarea și radierea acestuia din Registrul de stat. Astfel, deși nu mai desfășoară nicio activitate,

În acest articol ne-am propus să dezvăluim metodele de contabilizare a activelor primite cu titlu gratuit (donație) prin prisma prevederilor actelor normative și, totodată, să înaintăm unele propuneri de soluționare a subiectului abordat, pe care poate să le aplice entitatea.   În partea ce ține de modul de contabilizare a tranzacțiilor economice aferente activelor primite cu titlu  gratuit de către entitățile din sectorul corporativ, ținem să menționăm că este necesar de dezvăluit următoarele aspecte: • reglementarea normativă a tranzacțiilor aferente activelor primite cu titlul gratuit sub formă de: donații, ajutoare umanitare etc.;

Despre formarea capitalului social în baza aporturilor în natură a asociaților   În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr.135/2007 cu privire la societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr.135/2007), capitalul social al societății se constituie din aporturile asociaților și reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le dețină societatea. Art. 22 din legea prenotată prevede că, în calitate de aport la capitalul social, pot fi acceptate bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, și mijloace bănești. Potrivit art. 23 a actului normativ menționat, bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societății, dacă actul de constituire nu prevede altfel[1].

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a lansat Registrul Membrilor CCI a RM - un instument online de căutare a potențialilor parteneri în Republica Moldova pentru cooperare și investiții profitabile. Camera de Comerț și Industrie a RM este unica asociație de business care este împuternicită conform legii să publice Registrul comercial nestatal al membrilor săi – o platforma online care permite promovarea membrilor CCI în țară și peste hotare.

Subiecții impunerii cu taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova ar putea achita această taxă la data efectuării inspecției tehnice periodice anuale a vehiculului, dacă până la această dată taxa respectivă nu a fost achitată, iar inspecția tehnică periodică a vehiculului nu se va efectua fără achitarea taxei pentru anul curent.   Comisia securitate, apărare și ordine publică a oferit aviz pozitiv la proiectul de lege de modificare a unor acte normative, ce are ca scop modernizarea serviciilor publice și implementarea livrării pro active a unor servicii publice către cetățeni și mediul de afaceri.

Situațiile în care persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător intră în incapacitate de plată a obligațiilor asumate prin diferite contracte (de exemplu, cele de împrimut de la peroane fizice și juridice sau de creditare de la instituțiile financiare) sunt destul de frecvente. În acest context, apare întrebarea ce ține de baza legală a insolvabilității acestora și consecințele de neexecutare a obligațiilor de către aceste persoane în Republica Moldova, dar vom prezenta și unele aspecte de reglementare a procedurii de insolvabilitate/ faliment în alte țări.  

O întreprindere rezidentă de construcție a procurat un teren ce constituie proprietate comună a doi nerezidenți – soț și soție, cu scopul de a construi un bloc locativ. Cum urmează a fi efectuată reținerea impozitului pe venit din plățile acordate nerezidenților, luând în considerare că înstrăinarea a avut loc în baza contractului de vânzare-cumpărare ce prevede că plata mijloacelor bănești urmează a fi efectuată în rate fixe pe parcursul a 2 ani consecutiv?

Diplomele de recalificare profesională vor fi substituite cu certificate de recalificare profesională, iar beneficiarii vor avea posibilitatea de a deține respectivele certificate atât pe suport de hârtie, cât și în format electronic, iar oportunitatea verificării valabilității acestora la Centrul Tehnologiilor Informaționale și Comunicaționale în Educație ar putea asigura recunoașterea actelor de studii în contextul Acordurilor bilaterale semnate de Republica Moldova cu alte țări.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a lansat la sfârșitul anului trecut o nouă versiune electronică a Registrului Membrilor CCI a RM. Acest instrument online permite companiilor interesate să găsească potențiali parteneri pentru cooperare și investiții profitabile în Republica Moldova. Criza fără precedent survenită din cauza conflictului militar din țara vecină Ucraina, a dus la apariția unor provocări serioase pentru toți antreprenorii și la necesitatea de a căuta noi parteneri pentru susținerea și dezvoltarea afacerilor. Sergiu Harea, Președintele CCI a Republicii Moldova, ne explică în acest interviu cum poate ajuta, în aceste condiții, Registrul Membrilor CCI a RM.

Parteneriatul public-privat (în continuare – PPP) este un instrument de dezvoltare pe termen mediu și lung a infrastructurii şi a serviciilor publice, îmbinând avantajele sectorului privat şi ale sectorului public.

Potrivit Raportului publicat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, în primele 9 luni ale anului curent au fost înregistrați 24564 șomeri noi, dintre care 62,8% provin din mediul rural.   Totodată, din numărul total de șomeri înregistrați în această perioadă, 33,7% erau pentru prima dată în căutarea unui loc de muncă, iar 64,8% dintre șomeri aveau un nivel de instruire primar/gimnazial/liceal și nu dețineau o calificare profesională. De asemenea, datele denotă că 1,9% au constituit persoane cu dizabilități, 34,5% aveau vârsta cuprinsă între 16-35 ani, 4,8% au constituit persoanele de etnie romă, iar 2,6% sunt persoane reîntoarse de peste hotare.

Serviciile acordate de către instituțiile statului (servicii publice) sunt importante pentru organizarea vieții cotidiene a oricărei comunități. Infrastructura pentru serviciile publice precum drumurile, spitalele, rețelele de distribuire a apei, rețelele de distribuire a energiei electrice și termice, rețelele de telecomunicații, transportul public etc., în mod tradițional, este construită, exploatată și întreținută de către instituțiile publice și finanțată din bugetul public. În același timp, în unele țări, pe parcursul timpului, guvernele au atras sectorul privat pentru a participa la dezvoltarea, finanțarea și întreținerea infrastructurii serviciilor publice și acordarea unor servicii comunității din numele statului în baza unor angajamente reciproc avantajoase.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) și Programul USAID Reforme Structurale în Moldova (Programul USAID) au organizat miercuri, 4 mai 2022, un eveniment de prezentare a Ghidului practic privind emisiunea și tranzacționarea obligațiunilor corporative. Prezentarea  a reunit participanți profesioniști la piața de capital, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai presei.  Ghidul, elaborat cu suportul Programului USAID, cuprinde elementele esențiale ale procesului de emitere și tranzacționare a obligațiunilor corporative și descrie în mod detaliat ce înseamnă obligațiunea, cum apar obligațiunile, cum investitorii pot cumpăra obligațiuni, care sunt beneficiile emiterii și deținerii obligațiunilor.

Organizaţia de creditare nebancară (OCN), pe lângă dreptul de a constitui sucursale şi/sau oficii secundare care se notifică Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), ar putea fi investite și cu dreptul de a lichida sucursalele. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă pentru modificarea Legii nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară, ce are ca scop îmbunătățirea activității acestora.   Astfel, se propune completarea Legii cu interdicția de a deține calitate de administrator/deținător de către persoanele care au deținut această calitate cu drept de proprietate sau control a cel puțin 50% din capitalul social sau drepturile de vot ale unui OCN care anterior a fost radiat din Registrul organizațiilor de creditare nebancară.