În legislaţia aferentă calculării şi declarării contribuţiilor de asigurări sociale (în continuare - CAS) în anul 2023 au intervenit mai multe modificări ce ţin de raportarea CAS, în special acestea fiind operate în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare - Legea nr. 489/1999).

Pe agenda ședinței comisiei parlamentare economie, buget și finanțe a fost inclus  proiectul de lege pentru ratificarea Acordului multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare, care urmează a fi prezentat în lectura a doua.   Amintim, Acordul are ca scop îmbunătățirea conformării fiscale internaționale prin dezvoltarea relațiilor dintre statele semnatare, prin prisma asistenței reciproce în domeniul fiscal, necesitatea alinierii la standardele internaționale de efectuare a schimbului de informații ca urmare a aderării Republicii Moldova, în noiembrie 2016, la Forum Global al OCDE privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale.

Prin Legea nr. 70 din 13.04.2023 pentru modificarea unor acte normative au fost operate modificări la Legea nr.1134/1997 privind societăţile pe acţiuni, Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice și la Legea nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală.

Proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 a fost înregistrat în Parlament. Potrivit documentului, este propusă aprobarea BASS atât la venituri, cât și la cheltuieli în sumă de 31 224 240,7 mii lei, în creștere cu 5,43 mld. lei față de anul curent (pentru anul 2021 această sumă a fost aprobată în volum de 25 791 984,4 mii lei). Documentul nu prevede modificări la tarifele și baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de stat obligatorii, fiind preconizată majorarea contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) pentru anumite categorii de plătitori.   Astfel, câte 12838  lei anual  ar putea achita:

Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat Raportul operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în primele 8 luni ale anului 2021. Potrivit informației, în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă totală de 18505,2 mil. lei, sau 70,1% din planul anual stabilit de 26400,5 mil. lei.   Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 10391,8 mil. lei sau 68,9% din suma anuală prevăzută de 15080,1 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2020, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 1390,0 mil. lei sau cu 15,4%.

Pentru o generalizare a primei părți recapitulăm că angajații din unitățile cu autonomie financiară sunt salarizați în baza prevederilor:

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte, că data de 25 noiembrie 2021 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat.   În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale: Categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 din anexa menţionată au obligaţia să declare cu utilizarea Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21)

Salariul minim pe țară se va stabili și se va reexamina de Guvern, în modul prevăzut de legislație, după consultarea partenerilor sociali, în funcţie de creşterea sumară anuală a indicelui preţurilor de consum şi a ratei de creştere a productivităţii muncii la nivel național.   Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce prevede substituirea noțiunii „cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real” cu „cuantumul salariului minim pe țară” prin care se subînțelege valoarea minimă obligatorie a retribuției muncii garantată de către stat pentru munca prestată de salariați, stabilită în Legea salarizării nr.847/2002.

 În baza art. 33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 000 lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 901, are dreptul la o scutire personală anuală.     Potrivit art. 33 alin. (2) din Codul fiscal, suma scutirii personale, se acordă pentru orice persoană care:

În Monitorul Oficial de astăzi, 24 decembrie, au fost publicate legile bugetare pentru anul 2022. Astfel, potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2022 (nr. 205 din 6 decembrie 2021) veniturile bugetului de stat vor constitui 50 mld. lei, cu 9,2% mai mult decât a fost precizat pentru anul curent, cheltuielile – 65,2 mld. lei, în creștere cu 13,2% față de indicatorul precizat pentru anul curent, iar  deficitul bugetar va atinge 15,1 mld. lei.   Potrivit documentului, la situația din 31 decembrie 2022 datoria de stat internă nu va depăşi 39575,3 mil.  lei, iar datoria de stat externă – 63735,8 mil. lei (echivalentul a $ 3317,8 mil.).

Parlamentul a aprobat în cadrul ședinței plenare din 17 martie în a doua lectură proiectul modificărilor la Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii, care prevede că coeficientul de indexare a pensiilor constituie rata inflației la sfârșitul anului precedent, exprimată drept creștere a prețurilor de consum în luna decembrie a acelui an față de aceeași lună a anului precedent.   Scopul principial al proiectului este asigurarea echității sistemului de pensii prin reducerea decalajului între cele mai mari și cele mai mici plăți sociale. Indexarea anuală conform formulelor aplicate în ultimii ani a condus la o creștere enormă a decalajului în cadrul sistemului, pensia medie pentru limita de vârstă la 1 ianuarie 2022 constituind 2595 lei, iar cea maximă a depășit

Potrivit art. 277 alin. (1) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenți şi nerezidenți ai Republicii Moldova:

Astăzi, 26 ianuarie 2022, se desfășoară Conferința anuală cu genericul ,,Controlul Intern Managerial – roluri și conexiuni”, la care participă manageri operaționali, coordonatori ai controlului intern managerial (specialiști din cadrul subdiviziunilor analiză, monitorizare și evaluare a politicilor, subdiviziunilor economie și finanțe), auditori interni etc. Evenimentul de nivel național are ca scop mediatizarea și promovarea conceptului de control intern managerial, audit intern și răspundere pentru buna guvernare. 

Acordul multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare (Acord) va permite Moldovei să efectueze schimbul de informații cu jurisdicțiile semnatare la nivelul standardului convenit de OCDE, în scopul identificării persoanelor fizice sau entităților care se eschivează de la declararea veniturilor și plata impozitelor prin transferul banilor în conturile din străinătate, a fost ratificat cu 64 de voturi în cadrul ședinței Parlamentului din 10 martie anul curent.   Acordul constituie cadrul normativ pentru realizarea prevederilor Convenției privind asistenta administrativă reciprocă în materie fiscală, care a fost semnată la 29 octombrie 2014 la Berlin de către 61 jurisdicții, la momentul de față

Începând cu 1 februarie 2022, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică) ar putea fi stabilit în mărime de 20,71 lei pe oră sau 3500 lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună.   Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea pct. 1 al HG nr. 165/2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real.

Costul de intrare al valorilor mobiliare include preţul de procurare (sau valoarea justă a altei forme de compensare acordate) şi costurile aferente procurării (de exemplu, comisioanele şi onorariile achitate consultanţilor, brokerilor şi dealеrilor, taxele prevăzute de legislaţia în vigoare, alte costuri tranzacționale)...

Conform Raportului Casei Naționale de Asigurări Sociale privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS), în primele șapte luni ale anului 2021, în BASS au fost acumulate venituri în sumă de 16385,1 mil. lei sau 62,1% din planul anual stabilit de 26400,5 mil. lei. Astfel, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 9126,0 mil. lei sau 60,5% din suma anuală prevăzută de 15080,1 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2020, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 1172,0 mil. lei sau cu 14,7%.

Ministerul Finanțelor emite pe piața internă două tipuri de valori mobiliare de stat: bonuri de trezorerie și obligațiuni de stat.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 15 februarie 2022, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: 1. Se majorează rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 2,00 puncte procentuale de la 8,50 la sută până la nivelul de 10,50 la sută anual. 2. Se majorează ratele de dobândă:  a) la creditele overnight cu 2,00 puncte procentuale, de la 10,50 la sută până la nivelul de 12,50 la sută anual;  b) la depozitele overnight cu 2,00 puncte procentuale, de la 6,50 la sută până la nivelul de 8,50 la sută anual. 3. Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 30,0 la sută din baza de calcul.

Este obligat avocatul care își desfășoară activitatea sub forma de cabinet individual să prezinte darea de seamă forma IPC21, dacă nu are persoane angajate? Prin care darea de seamă se declară contribuibile de asigurări sociale achitate pentru asigurarea personală în acest caz prin darea de seamă IPC21 sau CAS-18AN?   Potrivit art. 5 pct. 362) CF, activitate profesională în sectorul justiției constituie o activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de organizare a activităţii prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.