Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) transpune Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice. Astfel, obiectul prezentului studiu este „Instituția terțului susținător” prevăzut la art. 63 din Directiva menționată, potrivit căruia „În ceea ce privește criteriile referitoare la situația economică și financiară stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (3) și criteriile privind capacitatea tehnică și profesională stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (4), un operator economic poate, dacă este cazul și pentru un anumit contract, să recurgă la capacitățile altor entități, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea”.

Dezvăluirea informației în Note explicative la situațiile financiare reprezintă o cerință stipulată în diverse acte normative autohtone, cum ar fi: Legea nr. 287/2017 contabilității și raportării financiare (Legea nr. 287/2017), Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), Standardele Internaționale de Raportare Financiare (SIRF sau IFRS).

Conform Legii nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător

Veniturile bugetului de stat în anul 2021 au fost realizate în sumă de 49 383,8 mil. lei și sunt în creștere cu 7,7% față de indicatorul precizat. Reamintim că pe parcursul anului precedent au fost operate modificări la Legea bugetului de stat și, ca urmare, veniturile au fost precizate în sumă de 45 864,9 mil. lei, cu 4449,5 mil. lei mai mult decât suma aprobată inițial. Comparativ cu anul 2020, veniturile bugetului de stat s-au majorat cu 28,3% în urma relansării economiei după criza provocată de pandemie. Astfel, ponderea veniturilor bugetului de stat în bugetul public național a constituit 63,8%, iar ca pondere în PIB acestea au constituit 20,4%.   Raportul privind executarea bugetului de stat pentru anul 2021 a fost prezentat astăzi, 1 iunie, în ședința Executivului și urmează a fi transmis Parlamentului pentru aprobare.

Potrivit noțiunii expuse la art. 2 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, „zilier” este persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.

Potrivit proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, noțiunea de cumpărător cu ridicata din Legea nr.461/2001 privind piaţa produselor petroliere poate fi modificată, fiind propus ca acesta să fie considerat  agentul  economic, inclusiv consumator special, care este consumatorul final al produselor petroliere și nu cel care le cumpără în scopul consumului sau al revânzării, după cum prevede definiția în vigoare. Totodată, modificări pot interveni și în sensul determinării comercializarea produselor petroliere, fiind propus ca participanţii la piaţa produselor petroliere, cu excepţia vânzătorilor cu amănuntul, să nu fie în drept să achiziţioneze pe teritoriul ţării produse petroliere spre a le vinde.  

Structurile de primire turistică colective cu funcțiuni de cazare din Republica Moldova pe parcursul anului 2021 au fost frecventate de 178,2 mii de turiști, numărul acestora fiind de 2 ori mai mare față de anul 2020, pe fundalul reducerii indicatorului comparative cu anul 2019 cu circa 284,4 mii de turiști sau de 4,1 ori, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, din numărul total de turiști cazați, 109,3 mii sau 61,4% au fost turiștii rezidenți și 68,9 mii (38,6%) – nerezidenți. Comparativ cu anul 2020, numărul turiștilor rezidenți cazați în structurile de primire turistică colective a crescut de circa 1,8 ori, iar a celor nerezidenți – de 2,4 ori.

Potrivit noțiunii expuse la art. 2 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, „zilier” este persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.

Cetățenii Republicii Moldova care activează în Estonia și au reşedinţă sau domiciliul în această țară vor beneficia de alocaţie pentru capacitate de muncă în loc de pensie pentru incapacitate de muncă, cum este practicat în prezent. Asta deoarece în Estonia a fost lansată reforma naţională, care prevede schimbarea conceptului de incapacitate în capacitate de muncă și se referă la modificarea atitudinii faţă de persoanele cu capacitatea redusă de muncă. Astfel, conceptul prevede substituirea pensiei pentru incapacitate de muncă cu alocaţia pentru capacitate de muncă.

Începând cu 1 aprilie 2017, Serviciul Fiscal de Stat activează ca entitate juridică unică responsabilă de asigurarea procesului de administrare fiscală pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Astfel, în vederea continuării realizării reformei Serviciului Fiscal de Stat inițiate în 2017, la data de 1 ianuarie 2022 a fost pusă în aplicare noua structură a autorității.

Cetățenii Republicii Moldova, la revenirea cu traiul în RM, la trecerea bunurilor peste frontiera de stat ar putea beneficia de o serie facilități fiscale și vamale. În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă înaintată de președinta țării.   Astfel, la revenirea cu traiul în RM, cetățenii ar putea beneficia de scutirea de plata drepturilor de import pentru un mijloc de transport (poziția tarifară 8703) în cazul în care termenul de exploatare nu este mai mare de 7 ani, iar valoarea în vamă nu depășește 400 mii lei. Totodată, mijlocul de transport nu va avea deteriorări generate de accidente și nu va fi destinat activităților comerciale. Încă o condiție este ca capacitatea cilindrică a motorului să nu

Asigurarea conformării fiscale reprezintă una dintre prioritățile de bază ale Serviciului Fiscal de Stat. În majoritatea cazurilor, autoritatea fiscală recurge la măsuri de prevenire și conformare voluntară, însă, atunci când riscurile de eschivare devin majore și alte instrumente nu dau rezultate, sunt aplicate măsuri de conformare forțată.

Ministerul Educației și Cercetării va negocia și va semna cu Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare Memorandumul de înțelegere cu privire la finanțarea fazei I a Proiectului „Creăm valoare pentru alții: instituțiile de învățământ profesional tehnic oferă competențe profesionale relevante (CREATIVO)”. Guvernul a aprobat hotărârea cu privire la inițierea negocierilor și semnarea Memorandumului, scopul principal al căruia este asigurarea condițiilor adecvate pentru implementarea cu succes a Proiectului CREATIVO, termenul de implementare al acestuia fiind preconizat până la 30 noiembrie 2023. Obiectivul general al Proiectului este ca tinerii și adulții din Moldova să-și sporească perspectivele de angajare pe piața muncii în baza instruirii profesionale relevante în cadrul instituțiilor de învățământ profesional tehnic.

Republica Moldova va iniția negocierile în domeniul securității sociale și cu Franța, ceea ce va permite cetățenilor care sunt stabiliți și activează legal în acestă țară să beneficieze de anumite garanții sociale. În Monitorul Oficial din 8 octombrie curent a fost publicat Decretul nr. 171-IX din 4 octombrie 2021 privind inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului dintre țările noastre, fiind stabilită și componența nominală a delegației RM împuternicită pentru negocierea Acordului.   În componența grupului de negociatori sunt incluși reprezentanți ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Casei Naționale de Asigurări Sociale,

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).

Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) sunt organizații necomerciale cu statut juridic special, constituite benevol de persoane fizice și juridice, care activează în baza Legii asociațiilor de economii și împrumut nr. 139/2007 (Legea nr. 139/2007). Ele sunt asociate pe principii comune cu scopul sprijinirii activităților legale ale membrilor săi în vederea îmbunătățirii condițiilor economice și sociale ale acestora.

În conformitate cu prevederile art.33 alin.(3) din Legea contabilității și raportării financiare nr.287 din 15 decembrie 2017 (în continuare - Legea nr. 287/2017) entitățile de interes public sunt obligate să prezinte situațiile financiare individuale, raportul conducerii şi raportul auditorului, în termen de 120 de zile de la ultima zi a perioadei de gestiune, iar celelalte entități, cu excepția entității de interes public, sunt obligate să prezinte situațiile financiare individuale, raportul conducerii și raportul auditorului, după caz, în termen de 150 de zile de la ultima zi a perioadei de gestiune.

Cap. II, Titlul I al cărţii a doua din Codul contravenţional (CC) stabilește participanţii la procesul contravenţional: persoana în privinţa căreia a fost pornit procesul contravenţional; agentul constatator, procurorul; victima; martorul; specialistul; expertul; interpretul, traducătorul, apărătorul. Din lista enunţată mai sus, fiecare participant este expus într-un articol separat, fiind elucidat tot spectrul de drepturi şi obligaţii care i-au fost delegate în virtutea calităţii procesuale pe care o posedă.

Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene (în continuare – Convenția PEM) a fost adoptată în 2012, în vederea stabilirii unor reguli de origine comune și a cumulului originii între 25 părți contractante la PEM, pentru a facilita comerțul și a integra lanțurile de aprovizionare din zonă. Moldova a aderat la Convenția PEM prin Legea nr. 111/2015.

În Monitorul Oficial de astăzi, 26 aprilie, Ministerul Finațelor a publicat Ordinul nr. 34 din 29 martie 2023 cu privire la modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015.