Începând de astăzi, 6 august 2019, cetățenii au posibilitatea de a vizualiza informațiile bugetare și fiscale, într-un format clar și ușor de navigat, accesând https://buget.mf.gov.md Portalul a fost creat de Ministerul Finanțelor și Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), cu suportul Corpului de Voluntariat pentru Servicii Financiare (FSVC) și Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID). În debutul evenimentului, ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a menționat că acest portal reprezintă un pas înainte în transparentizarea felului în care este colectat și cheltuit banul public.

Pe parcursul a doi ani de la data angajării, auditorul intern va trebui să participe la Programul de instruire care satisface necesarul de competenţă profesională pentru funcţia deținută, obținând certificatul de evaluare a cunoștințelor în domeniul auditului intern în sectorul public. Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul hotărârii pentru aprobarea Regulamentului privind dobândirea, confirmarea și dezvoltarea calificării profesionale în domeniul auditului intern în sectorul public.

Conducerea Ministerului Finanțelor, în persoana șefului de Direcție politici fiscale și vamale, împuternicit cu exercitarea funcției de secretar de stat, domnul Dorel Noroc și conducerea Serviciului Fiscal de Stat, în frunte cu directorul instituției, domnul Serghei Pușcuța, au avut un dejun de afaceri cu Asociația Business-ului European (EBA). Reuniunea a avut loc în dimineața de astăzi, 16 mai 2019, la eveniment fiind prezenți circa 40 de reprezentanți ai mediului de afaceri din țară.

O simplă analiză a procedurilor de achiziții publice, în special a celor de lucrări, scoate în evidență faptul că numărul de operatori economici care au decis să depună o ofertă scade cu cât complexitatea lucrărilor, inclusiv valoarea estimată a acestora este mai mare.

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

În perioada estivală entitatea A SRL desfășoară o campanie promoţională, în cadrul căreia acordă diverse premii (produse alimentare și îmbrăcăminte de sezon). Urmează să reţină entitatea anumite impozite la sursă sau le poate achita ulterior pentru câștigătorii premiilor?

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea pe ultimele pagini a informației de cultură generală, de data aceasta vă propunem curiozități fiscale, pagini din istorie despre evoluția finanțelor publice, precum și un Quiz matriceal. Știați că... Pe lângă biserica Old-North din Boston, Massachusetts, SUA, s-a deschis un magazin ce comercializează o varietate destul de largă de produse? Unul dintre produsele comercializate, ceaiul, este scutit de taxe și acest fapt se datorează evenimentului denumit „Partida de ceai de la Boston” din 16 decembrie 1773, în cadrul căreia s-a pledat pentru diminuarea impozitelor excesive, de la care a pornit, de fapt, Revoluţia americană. Ulterior, această mișcare a dus la apariţia celui de-al treilea partid în SUA (pe lângă republicani și democraţi) denumit „The Tea Party”, principalul motto al căruia este diminuarea taxelor și impozitelor.

Sistemul „Cabinetul personal al contribuabilului” este parte componentă a Sistemului Informațional al Serviciului Fiscal de Stat (SFS) și are ca obiectiv de bază stimularea contribuabililor în utilizarea serviciilor fiscale electronice și interacțiunea acestora cu SFS exclusiv în mediul online prin centralizarea opțiunilor, modulelor și funcționalităților serviciilor fiscale electronice.

Cu începere din 1 ianuarie 2019, Legea privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (Legea nr. 271/2017) stabileşte cadrul juridic privind organizarea auditului de către entităţile de audit, reglementează exercitarea profesiei de auditor, supravegherea auditului, precum şi cerinţele specifice auditului entităţilor de interes public. Supravegherea publică a auditului, importanța căreia este subliniată de Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17.05.2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate, reprezintă unul din factorii de bază ai asigurării unui proces eficient de auditare a situațiilor financiare ale entităților.

În conformitate cu art. 31 alin. (1) lit. c) din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007, activitatea întreprinzătorului individual încetează în cazul decesului confirmat prin hotărîre judecătorească sau prin certificat de deces eliberat de organul de stare civilă competent.

Potrivit art.204 alin. (1) din Codul civil, persoana juridică se reorganizează prin fuziune (contopire și absorbție), dezmembrare (divizare și separare) sau transformare. În conformitate cu art.185 alin. (1) din Codul fiscal, obligațiile fiscale ale persoanei reorganizate le stinge succesorul ei.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) anunță că are în baza de date 12987 locuri de muncă vacante, cele mai multe fiind înregistrate în Chișinău – 5704 și în Bălți – 1571. Numărul locurilor vacante a crescut comparativ cu cel înregistrat la sfârșitul lunii mai, când angajatorii declarau vacante 12350 de funcții. Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1973 locuri de muncă vacante, constituind circa 15% din numărul total de locuri vacante. Pentru specialiștii din activitatea financiară, economică sau comercială se propun 184 de posturi, dintre care 99 sunt pentru poziția contabil și 26 – pentru cea de contabil-șef.

Tema puterii e o temă prea puțin dezbătută cu adevărat, o temă care lipsește din educația noastră, într-un context în care cultura națională are în sângele ei, în ADN-ul ei, abuzurile și excesele de putere. Consumatorii abuzează de putere atunci când au pretenții exagerate de la producători și comercianții de bunuri și servicii, copiii abuzează de putere în față părinților, când au pretenții exagerate, părinții fac abuz pe putere când au pretenții exagerate de la directorii de școli, în organizațiile private și publice se fac abuzuri de puterea dată de funcții, oamenii de stat abuzează de putere, și așa mai departe. Convingerile pline de vanitate de tipul “eu sunt îndreptățit”, “eu îți sunt superior”, “eu te controlez pe tine”, “mi se cuvine”, “tu trebuie să asculți de mine și să te supui voinței mele”, “eu sunt stăpânul aici”, “ești/voi face cumva să ajungi la mâna mea” etc.

Continuăm publicarea celor 34 de tipologii ale managerului nesuferit, descrise de angajați. Acestea au fost propuse de vizitatorii siteului www.traininguri.ro, unde a fost lansat un concurs în acest sens. 11. Managerul obsedat de monitorizare Managerul nesuferit este managerul care le știe pe toate și vrea să știe tot ce se întâmplă în mintea și în calculatorul tău, cel care te pune să îți cronometrezi activitățile – fiecare 2 minute pe care le-ai petrecut cautând un folder, cele 30 de secunde în care ai vorbit cu cine știe ce client la telefon.

În practică entitățile se confruntă cu multiple întrebări, precum: • Care este structura obligatorie a politicilor contabile, ce pot sa conțină politicile contabile, dar nu este obligatoriu, precum și: − trebuie să includem în politici contabile proceduri contabile interne, precum aspecte ale contabilității de gestiune, cu privire la organizare si administrarea documentelor primare în cadrul entității etc.; − normele de pierderi stabilite și adoptate;

Transportul modern a trecut printr-o schimbare majoră, cu o modificare în viziune, de la o funcție operațională la una strategică. Actualmente, transportul necesită o căutare constantă a metodelor pentru a se asigura că produsele clienților vor ajunge la ușa lor, atunci când este necesar, în cantitățile corecte și în stare intactă. În plus, transportul trebuie să îmbunătățească în mod continuu flexibilitatea și capacitatea de a răspunde cerințelor pieței, într-un timp scurt,oferind în același timp căi mai bune de comunicare și, de asemenea, de reducere a costurilor. Acest lucru transformă transportul într-o activitate continuă, mai degrabă decât un exercițiu de o singură dată.

În anul 2018 Republica Moldova a exportat produse și servicii în valoare de 2,7 miliarde USD, înregistrând o creștere de 11,8% față de anul precedent. Tendințele la nivel mondial, așteptările, dar și viitoarele acțiuni ale autorităților legate de exporturi au fost discutate la Pro Export Forum 2019. Evenimentul anual, care constituie o platformă de discuții dintre autorități, agenți economici din toate sectoarele economiei, importatori, exportatori, finanțatori experți din țară, dar și de peste hotare, a fost organizat în premieră sub umbrela „Moldova Business Week”. Pe parcursul unei zile, invitații și participanții au pus accent pe instrumentele inovative care pot fi aplicate de producătorii noștri pentru a cuceri noi piețe, pentru a-și promova mai eficient propriile produse, dar și pentru a crește volumul exporturilor.

Potrivit art.204 alin. (1) din Codul civil, persoana juridică se reorganizează prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare (divizare şi separare) sau transformare. În conformitate cu art. 185 alin. (1) din Codul fiscal, obligaţiile fiscale ale persoanei reorganizate le stinge succesorul ei.

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 4.8: Redevenţe și drepturi de licenţă conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord   1. Importatorul „I” încheie un contract de licenţă/ redevență cu deţinătorul licenţei „L” stabilit în ţara „X”, conform căruia „I” este de acord sa îi plătească lui „L” o redevență forfetară pentru fiecare pereche de încălţăminte importată în ţara de import și care are marca de fabrică a lui „L”. Titularul licenţei „L” pune la dispoziţie lucrările de artă și design legate de marcă. Importatorul „I” încheie un alt contract de vânzare cu producătorul „M” din ţara „X” pentru cumpărarea încălțămintei produse de „M” sub marca lui „L”, pe baza lucrărilor de artă și design realizate de „L” și furnizate de „I”. Producătorul „M” nu a încheiat un contract de licenţă cu „L”. Contractul de vânzare dintre „M”și „I” nu prevede plata unei redevenţe. Între producător, importator și titularul licenţei nu există nicio legătură.

Serviciul Fiscal de Stat a intervenit cu modificări în Ordinul nr.13 din 4 aprilie 2017 cu privire la modul de eliberare a formularelor tipizate de documente primare cu regim special și în Regulamentul-anexă la ordinul indicat. Dacă în textul ordinului sunt incluse modificări de ordin redacțional (cum ar fi substituirea actului normativ în baza căruia este elaborat ordinul, din Ordinul Ministerului Finanţelor nr.50 din 15 martie 2017 cu Hotărârea Guvernului nr.294 din 17 martie 1998 cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997), în conținutul Regulamentului autoritatea fiscală vine cu noțiuni noi.