Rugăm să explicați corectitudinea stabilirii bazei valorice și a venitului impozabil în cazul înstrăinării cotei părți de 50% în capitalul unei Societăți cu răspundere limitată (în continuare - SRL), de către o persoană fizică cetățean - rezidentă a Republicii Moldova în condițiile descrise mai jos.

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare publică proiectul Ordinului cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul şi condițiile admiterii spre tranzacţionare pe piața reglementată sau în cadrul sistemului multilateral de tranzacționare (MTF) a valorilor mobiliare de stat (VMS) cu termen de circulație mai mare de un an.   Astfel, vor fi admise spre tranzacționare VMS cu termen de circulație mai mare de un an atât pe piața reglementată, cât și în cadrul sistemului MTF, iar în cazul în care pe piața internă există un singur operator de piață reglementată și MTF, VMS se admit spre tranzacționare doar pe piața reglementată.

În ianuarie-iunie 2019 profitul net al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) s-a ridicat la 2,51 mld. lei față de o pierdere de 711,48 mil. lei în aceeași perioadă cu un an mai devreme. Datele sunt publicate în raportul financiar al BBNM pentru primele 6 luni curent. În același timp, profitul BNM, supus distribuției (rezultatelor anului), în ianuarie-iunie 2019 s-a ridicat la 281,16 mil. lei față de 24,03 mil. lei pentru aceeași perioadă din 2018. Potrivit informaţiilor oficiale, veniturile din dobânzi ale BNM pentru plasamentele pe termen scurt în prima jumătate a anului 2019, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, au scăzut cu 12,9% — de la 147,89 mil. la 128,9 mil. lei.

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

Serviciul Fiscal de Stat a propus pentru consultări publice proiectul modificărilor și completărilor la Ordinul SFS nr. 427/2018 cu privire la stabilirea modului, structurii și termenelor de prezentare a informației de către subiecții nominalizați în art. 92 și art. 226/11 din Codul fiscal, aprobarea cărora rezultă din necesitatea corelării prevederilor actului normativ cu prevederile CF, puse în aplicare din 1 ianuarie 2023.

În ședința plenară de astăzi, 22 decembrie, Parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul de lege ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul viitor, precum și proiectele legilor bugetare.

Fondatorul și administratorul persoanei juridice se află peste hotarele tării și dorește lichidarea/radierea întreprinderii. Poate fi parcursă procedura de către reprezentantul împuternicit în acest sens de către administrator?

În conformitate cu art. 40 alin. (6) din Codul fiscal (în continuare – CF), creşterea sau pierderea de capital provenită din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a locuinţei de bază nu este recunoscută în scopuri fiscale. Astfel, din partea contribuabililor parvin întrebări referitor la determinarea corectă a locuinței de bază, inclusiv cum se vor aplica modificările la acest capitol care au fost introduse prin Legea nr.214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală) (în continuare – Legea nr.214/2024).

Acționarii unei societăți pe acțiuni sau o parte dintre aceștia vor putea încheia un contract corporativ privind exercitarea drepturilor aferente acțiunilor deținute în societate, în conformitate cu care se obligă să exercite drepturile respective într-un anumit mod sau să se abțină de la exercitarea acestora, inclusiv să voteze într-un anumit mod la adunarea generală a acționarilor

Unitățile administrativ-teritoriale, întreprinderile de stat/municipale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public vor prezenta, trimestrial, Ministerului Finanțelor raportul privind garanțiile acordate de către acestea pentru împrumuturi pe termen de un an și mai mare...

Tinerii cu vârsta între 18 și 29 de ani, care își vor desfășura stagiile de practică în cadrul Cancelariei de Stat, a Parlamentului, Aparatului Președintelui Republicii Moldova, precum și în cadrul ministerelor și autorităților administrative din subordinea acestora, ar putea beneficia de o bursă.

Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova vor putea participa la un nou program de susținere a business-ului, implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) - Fondul pentru Antreprenoriat și Creșterea Economică a Moldovei (FACEM).

În scopul executării prevederilor cap. 112 din Titlul V al Codului fiscal (în continuare – CF), introduse prin Legea nr. 356/2022 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative și care urmează a fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2024, Ministerul Finanțelor a elaborat

O companie din Moldova a contractat un împrumut de la o companie nerezidentă cu care aceasta are semnat un Acord privind evitarea dublei impuneri. În baza contractului de împrumut, pe lângă dobânda care urmează a fi achitată de către compania rezidentă, aceasta suportă anumite cheltuieli aferente achitării și are un comision unic odată cu primirea împrumutului. Urmează a fi reținut impozitul la sursa de plată din comisionul unic? Se aplică asupra acestuia aceleași abordări ca și în cazul dobânzilor?

Prin Legea nr. 313/2024 au fost aprobate o serie de modificări la Legea insolvabilității nr. 149/2012. Printre principalele modificări se numără: - introducerea plafonului de 10 salarii medii pe economie de la care poate fi iniția procedura de

Fondatorul (persoană fizică) la compania B vinde capitalul social al societății 100% din 100%, care constituie 12 200 000 lei companiei A la preț de piață prin negocieri cu prețul de 2 500 000 lei, tranzacție prin virament bancar.

 Potrivit pct. 3 din Regulamentului privind modul de subvenţionare a dobînzilor la creditele bancare şi/sau nebancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020, aprobat prin Ordinul Ministerului Fianțelor nr.66/2020, nu constituie obiect al subvenționării conform Regulamentului menționat dobânda la creditele ce fac obiectul sprijinului acordat de către Agenția de Intervenție și Plăti pentru Agricultură în cadrul submăsurii „Stimularea creditării producătorilor agricoli de către băncile comerciale și instituțiile financiare nebancare.

Compania SRL ,,A" a procurat de la compania SRL ,,B" capitalul social 100%. Fondatorii companiei SRL ,,B" sunt două persoane, care dețin câte 50%. Care sunt aspectele contabile și fiscale al operațiunii date? În cazul în care entitatea procură capitalul social al altei entități, în care sunt doi fondatori, care dețin câte 50% din capitalul social, rezultă că entitatea procură de la fondatorii respectivi cotele

Există anumite elemente care nu se includ în valoarea în vamă a mărfurilor importate?  Baza inițială pentru valoarea în vamă a mărfurilor este valoarea de tranzacție, adică prețul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri, ajustat, dacă este cazul, cu elementele prevăzute de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal.  Prețul efectiv plătit sau de plătit este format din suma plăților efectuate sau care trebuie efectuate de cumpărător către sau în beneficiul vânzătorului pentru mărfurile importate și include toate plățile efectuate

În proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020, expus de către Ministerul Finanțelor pentru consultări publice, se propune substituirea bazei impozabile aferente regimului fiscal pentru agenții economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (IVAO) din venitul operațional în venituri totale, cu excluderea unor categorii de venituri. În acest sens, obiectul de impunere va constitui venitul total obținut în cadrul activității de întreprinzător.