Contabilitatea nu are hotare. Fiind una din cele mai importante activități ce asigură buna funcționare a unei societăți la general, contabilitatea este ca un cerc în care se rotesc zi de zi cifre de afaceri, planuri de activitate, active, fluxuri de informații și operații, sinteze și o mulțime de alte lucruri importante, fără de care nu poate exista o economie. Profesia este una dintre cele mai responsabile, complexe și dificile, dar ei, contabilii, demonstrează că pot face față tuturor provocărilor.

Întreprinderea Mixtă ,,N” SRL (în continuare ,,N” SRL) a depus cerere de chemare în judecată înpotriva Agenția Servicii Publice (ASP) și SRL ,,N.T.” (România) cu privire la contestarea actului administrativ, excluderea din componența asociaților și stabilirea unor fapte. În motivarea cererii de chemare în judecată, ,,N” SRL a indicat că, a fost înscrisă în Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, asociații persoanei juridice fiind două persoane fizice (P., cu cota de 47,51% și R., cu cota de 47,50%) și SRL „N.T.” (România) cu cota de 4,99%.

Persoanele străine, investitorii străini sau apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă sau din fondul forestier, sub sancţiunea nulităţii absolute al actului juridic de dobândire. Aceasta este una din prevederile proiectului noului Cod funciar, care, după avizare repetată, este propus pentru consultări publice de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului. Proiectul mai prevede, că în cazul dobândirii a terenurilor menționate prin moștenire, persoanele enumerate supra sunt obligate să le înstrăineze în termen de un an de zile, altfel autorităţile publice locale achiziţionează terenul, la valoarea de piaţă, în baza raportului de evaluare întocmit conform legislației, de la persoana care nu este în drept să-l deţină în proprietate.

Conform art.330 alin.(2) din Codul muncii (CM), în caz de reţinere, din vina angajatorului, a salariului (art.142), a indemnizaţiei de concediu (art.117), a plăţilor în caz de eliberare (art.143) sau a altor plăţi (art.123, 124, 127, 139, 186, art. 225 alin. (8) etc.) cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc, suplimentar pentru fiecare zi de întârziere, 0,3% din suma neplătită în termen. Modul de examinare a litigiilor privind repararea prejudiciului material şi celui moral cauzate salariatului este stabilită de art. 332 din CM, conform căruia cererea scrisă a salariatului privind repararea prejudiciului material şi celui moral se prezintă angajatorului, care este obligat să înregistreze cererea respectivă, să o examineze şi să emită ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) în termen de 10 zile calendaristice din ziua înregistrării acesteia, aducându-l la cunoştinţă salariatului sub semnătură.

La solicitarea părţilor, concomitent cu autentificarea sa, actul notarial, care constată o creanţă certă şi lichidă, poate fi învestit cu formulă executorie. Menţiunea respectivă se înscrie în girul de autentificare. Totodată, Legea privind procedura notarială nr. 246 din 15.11.2018 reglementează procedura de învestire cu formulă executorie de către notar și a actelor neautentificate notarial. Astfel pentru învestirea cu formulă executorie a actului neautentificat notarial, creditorul depune o cerere în care indică:

În conformitate cu prevederile art.89 din Codul fiscal, fiecare plătitor, menţionat la art.90 din Codul fiscal, de dobînzi în folosul persoanelor fizice, cu excepţia celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali şi al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), este obligat să reţină din fiecare dobîndă şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 15% din plată.

În conformitate cu prevederile art.89 din Codul fiscal, fiecare plătitor, menţionat la art.90 din Codul fiscal, de dobînzi în folosul persoanelor fizice, cu excepţia celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali şi al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), este obligat să reţină din fiecare dobîndă şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 15% din plată.

Cu o săptămână înainte de lansarea evenimentului Moldova Business Week 2020, organizatorii au desfășurat o conferință în cadrul căreia au oferit mai multe detalii despre agenda unuia din cele mai importante evenimente economice ale anului. După cum a anunțat directorul Agenției de Investiții din Moldova, Rodica Verbeniuc, la ediția din acest an sunt așteptați peste 1500 de participanți – oficiali, potențiali investitori, antreprenori, oameni de afaceri din 24 de țări, printre care sunt România, Belgia, SUA, Grecia, Armenia, Israel, Turcia, Iordania, China, Emiratele Arabe Unite, India, Rusia, precum și din țara noastră.

Persoanele străine, investitorii străini sau apatrizii nu pot dobândi drept de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă sau din fondul forestier, sub sancţiunea nulităţii absolute a actului juridic de dobândire, iar în cazul dobândirii terenurilor prin moștenire, aceștia sunt obligați să îl înstrăineze în termen de un an de zile. Aceste prevederi sunt transferate și în proiectul noului Cod funciar, care va fi examinat în ședința secretarilor de stat anunțată pentru 26 septembrie curent. Documentul stabilește obiectul și subiectul relațiilor funciare, oferă clasificarea terenurilor, competența autorităților publice centrale și locale, dreptul de proprietate asupra terenurilor și modul de transmitere a acestuia etc.

Datoria de stat generală a Moldovei a depășit la sfârșitul lunii iulie 2019 53,1 mld. lei, în creștere de la începutul anului cu 1,1 mld. lei sau cu 2,1%. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, majorarea datoriei de stat generale în ianuarie-iulie 2019 a fost determinată de creșterea datoriei publice interne, cât și a datoriei de stat externe, exprimată în lei. Astfel, datoria publică internă a crescut în ianuarie-iulie 2019 cu 184,9 mil. lei (+0,8%) — de la 23,06 mld. lei (la sfârșitul lunii decembrie 2018) până la 23,24 mld. lei (la sfârșitul lunii iulie 2019). În același timp, datoria de stat externă, exprimată în lei, a crescut cu 916,5 mil. lei (+3,2%) — de la 28,95 mld. la 29,87 mld. lei.

La 27 iunie 2013 Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), în calitate de autoritate contractantă, și SRL „D”, în calitate de beneficiar, au încheiat contractul-tip de acordare a sprijinului financiar pentru stimularea investițiilor pentru procurarea tehnicii și utilajului agricol. Obiectul contractului menționat a constituit acordarea de către AIPA a sprijinului financiar nerambursabil în sumă de 602250 de lei, cu titlu de compensare a cheltuielilor suportate de SRL „D” pentru procurarea echipamentului – obiect al subvenționării. Potrivit contractului, beneficiarul SRL „D” acceptă sprijinul financiar și se obligă să nu înstrăineze obiectul invenției pe un termen de 3 ani din momentul semnării contractului.

Întreprinderea noastră a contractat un împrumut în numerar, fără dobândă, de la o persoană fizică. Suma va fi restituită creditorului peste două luni. Urmează să reflectăm această sumă drept venit, cu efectuarea încasărilor băneşti în numerar prin intermediul mașinii de casă și control? Principale acte normative care reglementează domeniul aplicării echipamentelor de casă și de control sunt: • Codul fiscal nr. 1163/1997 (CF) • Codul contravențional nr. 218/2008 (CC) • Hotărârea Guvernului 141/2019 cu privire la aplicarea echipamentelor de casă şi de control la efectuarea decontărilor

Tema puterii e o temă prea puțin dezbătută cu adevărat, o temă care lipsește din educația noastră, într-un context în care cultura națională are în sângele ei, în ADN-ul ei, abuzurile și excesele de putere. Consumatorii abuzează de putere atunci când au pretenții exagerate de la producători și comercianții de bunuri și servicii, copiii abuzează de putere în față părinților, când au pretenții exagerate, părinții fac abuz pe putere când au pretenții exagerate de la directorii de școli, în organizațiile private și publice se fac abuzuri de puterea dată de funcții, oamenii de stat abuzează de putere, și așa mai departe. Convingerile pline de vanitate de tipul “eu sunt îndreptățit”, “eu îți sunt superior”, “eu te controlez pe tine”, “mi se cuvine”, “tu trebuie să asculți de mine și să te supui voinței mele”, “eu sunt stăpânul aici”, “ești/voi face cumva să ajungi la mâna mea” etc.

Organizațiilor de creditare nebancară li se va permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce țin de nerestituirea creditelor nebancare, a dobânzilor aferente și pentru acoperirea creanțelor ce țin de nerecuperarea ratelor și dobânzilor de leasing financiar, care se determină conform regulamentelor corespunzătoare ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Această prevedere se va regăsi în art.31 alin.4) din Codul Fiscal. În prezent, acesta permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea împrumuturilor şi neachitarea dobânzilor aferente, care se determină conform regulamentelor CNPF cu privire la clasificarea împrumuturilor şi formarea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi

Activitatea caselor de amanet (lombardurilor) este reglementată de Regulamentul cu privire la modul de organizare și funcționare a caselor de amanet (lombardurilor), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 204 din 28 martie 1995.

Ministerul Economiei și Infrastructurii declară drept una din priorități dezvoltarea și promovarea industriei turismului în țara noastră. „Vom spori în continuare eforturile pentru valorificarea potențialului turistic național şi vom promova imaginea Republicii Moldova ca destinație turistică. Este foarte important să perfecționăm cadrul normativ în domeniul turismului, să dezvoltăm turismul rural, dar și să sporim nivelul de pregătire a cadrelor de specialitate, a calității serviciilor și produselor turistice”, a declarat secretarul general de stat al MEI, Iulia Costin, în cadrul ședinței grupului de lucru privind elaborarea Programului Strategic de Dezvoltare a Turismului pentru anii 2020 – 2030.

În conformitate cu prevederile pct. 85 din Standardul Național de Contabilitate „Prezentarea situațiilor financiare”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013, suma veniturilor din vînzări obținute în cadrul activității operaționale cuprinde veniturile din:

Codul civil defineşte contractul de donaţie drept unul prin care o parte, numită donator, măreşte din contul său, cu titlu gratuit, patrimoniul altei persoane, numită donatar. Altfel spus, donaţia este un contract solemn prin care donatorul, cu intenţie liberală îşi micşorează patrimoniul său în favoarea donatorului, fără a urmări de la aceasta o contraprestaţie. Art. 1198 din Codul civil (CC) defineşte contractul de donaţie şi, pornind de la definiţia expusă în articolul respectiv, ajungem la concluzia, conform căreia contractul de donaţie constituie un contract prin care o parte se obligă a transmite celeilalte părţi, cu titlu gratuit, în proprietate un bun. Prin urmare, drept efect al contractului încheiat apare obligaţia donatorului de a transmite bunul.

Față de anii precedenți, în anul 2018 cheltuielile pentru deservirea datoriei de stat interne au fost în scădere, iar pentru deservirea datoriei de stat externe – în creștere. Totodată, a continuat completarea rezervei de lichidități, ceea ce a determinat majorarea datoriei de stat interne. În același timp, creanțele interne ale bugetului de stat față de băncile aflate în proces de lichidare se restituie într-un ritm lent. Curtea de Coturi a efectuat auditul performanței managementului datoriei de stat, garanțiilor de stat și recreditării de stat pentru anul 2018, hotărârea cu privire la Raport fiind publicată în Monitorul Oficial din 5 iulie curent.

La începutul lunii august,exporturile din Transnistria au constituit $364,3 mil., fiind cu $42,2 mil. (10,3%) mai mici decât în perioada corespunzătoare a anul trecut. În același timp, importurile în regiune s-au majorat cu 0,5%, depășind $708 mil. Astfel, soldul negativ al balanței comerciale externe a Transnistriei s-a majorat cu $46 mil. şi a ajuns până la $343,6 mil. Datele Comitetului vamal al regiunii arată că cele mai mari exporturi au fost asigurate de metale şi produsele din metal – $120,9 mil., deşi volumul acestora a scăzut cu 36,1%, iar ponderea lor s-a redus de la 47% la 33% din totalul exporturilor industriale.