În cazul în care organul vamal va avea suspiciuni legate de valoarea de tranzacție declarată, acesta va solicita declarantului informații suplimentare. Dacă după primirea acestor informații sau în absența unui răspuns suspiciunile nu vor fi eliminate, organul vamal poate decide că valoarea în vamă nu poate fi determinată și va înscrie în actul de inspecție motivul justificat al neacceptării metodei de tranzacție, oferind declarantului posibilitatea de a răspunde în scris, în termen de 4 ore de la recepționarea actului de inspecție, cu prezentarea dovezilor corespunzătoare. În cadrul ședinței Guvernului din 27 decembrie a fost aprobată Hotărârea pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor.

În MO al RM din 7 februarie 2020 a fost publicată Instrucţiunea privind notificarea angajamentelor externe (Instrucțiune) aprobată prin Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei (BNM) nr.12 din 24 ianuarie 2020. Documentul reglementează obligaţiile rezidenţilor care efectuează operaţiuni aferente angajamentelor externe supuse notificării, condiţiile şi modul de notificare, inclusiv în formă electronică, la BNM, cerințele faţă de notificaţie, lista documentelor care se anexează la acestea, precum și modul de raportare.

Persoanele licențiate și autorizate care prestează servicii sau desfăşoară activităţi pe piaţa de capital vor fi supuse unui audit în scop de supraveghere. Acesta presupune efectuarea periodică a auditului sistemelor informaționale și efectuarea verificării corespunderii cerinţelor aferente normelor de prudenţă fiecărui gen de activitate în parte potrivit licenţelor şi autorizaţiilor deţinute, la solicitarea Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.171/2012 privind piața de capital.

SRL ,,F” şi SA ,,C” au depus cerere de chemare în judecată împotriva SA ,,Apă…” cu privire la anularea actelor administrative. În motivarea cererii reclamanții au invocat că, începând cu luna mai 2017, SA ,,Apă…” a adoptat faţă de un număr de circa 100 de agenți economici din mun. Chişinău o poziție discriminatorie şi anticoncurențială de aplicare selectivă a legii la stabilirea tarifelor pentru recepționarea şi preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți. Aceștia au menționat că, în luna aprilie a anului 2017, au recepționat de la SA ,,Apă…” notificările privind rezilierea unilaterală de către SA ,,Apă…” a contractelor de recepționare şi preepurare a apelor uzate cu concentrații majorate de poluanţi încheiate între SA ,,Apă…” şi reclamanți.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (în continuare - Legea nr. 271/2017), în legislația națională a fost introdus un nou concept, cel de comitet de audit.   Deși prevederile legale referitoare la această noțiune sunt în vigoare deja al doilea an (începând cu 01.01.2019), pentru unii manageri activitatea comitetului de audit este considerată puțin abstractă, pentru alții, nu sunt clare responsabilitățile acestuia. Având în vedere importanța constituirii unui comitet de audit eficient, am considerat necesară o examinare, care să cuprindă atât aspecte teoretice, cât și practice, referitoare la activitatea acestui comitet.

Din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru finanțarea proiectelor de îmbunătățire a nivelului de trai și de muncă în mediul rural vor fi alocate anual până la 15% din valoarea totală a acestuia. În MO din 6 noiembrie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr.456 din 18 octombrie 2019, prin care a fost aprobat Regulamentul privind acordarea subvențiilor pentru realizarea scopurilor indicate. Prevederile acestuia vor fi aplicate proiectelor evaluate și selectate în perioada anilor 2019-2021.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reiterează că, stabilirea indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă are loc în baza datelor din certificatele de concedii medicale, care sunt introduse şi transmise CNAS de către instituţiile medicale prin intermediul Portalului certificatelor de concediu medical. Pentru informarea cetăţenilor, pe pagina web a Casei Naţionale a fost lansat serviciul electronic „Statutul certificatului de concediu medical". Acest serviciu permite persoanelor să verifice statutul certificatul medical, şi anume:

Unele aspecte privind regimul juridic al documentului electronic, circulația electronică a acestuia și consecințele în caz de nerespectare a prevederilor Legii nr.91 privind semnătura electronică și documentul electronic.   Documentul electronic reprezintă informaţia în formă electronică, creată, structurată, prelucrată, păstrată şi/sau transmisă prin intermediul computerului sau al altor dispozitive electronice, semnată cu semnătură electronică în conformitate cu Legea nr.91/2014, pe când semnătura electronică – date în formă electronică, care sunt ataşate la sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care sunt utilizate ca metodă de autentificare.

1. (10.4.16) Arhiva: Cine efectuează înscrieri în cărțile de muncă a deținătorilor de patenta privitor la durata activității desfășurate în baza patentei de întreprinzător? 2.(10.4.8) Care este organul responsabil de eliberarea patentei de întreprinzător, prelungirea termenului ei de valabilitate si de încasare a taxei pentru patenta de întreprinzător?

Regulamentul privind procedura de emitere a soluției fiscale individuale anticipate (SFIA) va fi examinat în cadrul ședinței Guvernului din 18 ianuarie curent. Documentul stabilește procedura de emitere de către Serviciul Fiscal de Stat a actului administrativ în vederea soluționării cererii unei persoane fizice sau juridice care desfășoară activitate de întreprinzător, referitoare la aplicarea legislației fiscale asupra unei situații sau tranzacții viitoare specifice – soluție fiscală individuală anticipată. Astfel, potrivit proiectului Regulamentului, persoana fizică sau persoana juridică care intenționează să solicite Serviciului Fiscal de Stat emiterea unei soluții fiscale anticipate, va trebui să depună o cerere către organul fiscal.

Soluţie fiscală individuală anticipată (SFIA) reprezintă un act administrativ emis de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) în vederea soluţionării cererii unei persoane fizice și persoane juridice care desfășoară activitate de întreprinzător referitoare la aplicarea legislaţiei fiscale asupra unei (unor) situaţii și/sau tranzacţii viitoare specifice. În conformitate cu prevederile art. 1361 alin. (1) din Codul fiscal (CF), soluţia fiscală individuală anticipată se emite la cererea persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător, în modul stabilit de către Guvern. Guvernul RM a aprobat în ședința din 18 ianuarie 2019 hotărârea cu privire la aprobarea Regulamentului privind procedura de emitere a soluției fiscale individuale anticipate.

Care este mărimea sancțiunii aplicate contribuabilului în situația în care în cadrul controlului fiscal acesta nu prezintă documentele contabile? Conform prevederilor art. 8 alin. (2) lit. f) din CF, contribuabilul este obligat, în caz de control al respectării legislaţiei fiscale, să prezinte, la prima cerere, persoanelor cu funcţii de răspundere ale organelor cu atribuţii de administrare fiscală documentele de evidenţă, dările de seamă fiscale, alte documente şi informaţii privind desfăşurarea activităţii de întreprinzător, calcularea şi achitarea la buget a impozitelor şi taxelor şi acordarea facilităţilor.

Tot mai mulți agenți economici se adresează la Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) pentru servicii de expertiză a mărfurilor. De la începutul anului 2019, circa 2000 de companii au apelat la experții celor 10 filiale ale CCI a RM pentru a obține documente necesare pentru comerțul intern, operațiuni de import/ export sau pentru soluționarea altor situații ce necesită concluzia unui expert profesionist și independent. Agenții economici și persoanele fizice pot beneficia de susținerea Sistemului “Expertul Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova”, care îi ajută pe antreprenori să-şi reducă riscurile în afaceri, să se conformeze cerințelor cadrului normativ și angajamentelor contractuale.

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

În conformitate cu art.20 lit. i) din Codul Fiscal (CF), patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31), reprezintă venit neimpozabil. Ținând cont de norma expusă, pentru ca proprietatea moștenită să nu fie supusă impozitării, moștenitorul trebuie să fie cetățean al Republicii Moldova la momentul acceptării moștenirii. Astfel, este necesar să examinăm apariția obligațiilor fiscale reieșind din următoarele aspecte: 1. momentul acceptării moștenirii; 2. momentul considerării persoanei fizice drept cetățean al RM.

O persoană fizică cetățean confecționează obiecte de artizanat din lemn. Are dreptul aceasta să desfășoare activitatea respectivă înregistrându-se în activitate independentă? Sunt anumite restricții dacă persoana fizică obține și alte venituri (salariu, dobânzi etc.)?

Listele de verificare pentru domeniile de control ale A.A.„Agenția Națională Transport Auto”, aprobate prin Ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 28 din 1 februarie 2019, sunt completate cu anexa nr.8 – Lista de verificare pentru controlul de stat și supravegherea respectării cerințelor privind protecția consumatorilor din domeniul transportului rutier și activităților conexe transportului rutier. Aceasta conține informația generală despre persoana și obiectul supus controlului necesare pentru evaluarea riscurilor, criterii fiind domeniul de activitate și mărimea entității supuse verificării.

Comisia Națională a Pieței Financiare a elaborat proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea Regulamentului privind principiile contabile și situaţiile financiare individuale şi consolidate ale entităților care desfășoară activitatea de asigurare și/sau reasigurare. Documentul reglementează obligaţia de aplicare a politicilor contabile în vederea îndeplinirii cerinţelor de întocmire a unor dări de seamă incluse în raportările periodice de supraveghere prevăzute de legislație, precum şi obligaţia de transmitere către autoritatea de supraveghere a unor raportări suplimentare în scop statistic şi de supraveghere întocmite pe baza evidenţelor contabile şi tehnico-operative.

Debitorii ipotecari vor fi notificați, iar notificarea va fi considerată recepționată la data înmânării scrisorii recomandate cu confirmare de primire. Data înmânării scrisorii recomandate și semnătura debitorului ipotecar vor fi înscrise pe confirmarea de primire.

Cuantumul finanțării unui proiect cultural desfășurat de organizațiile necomerciale se stabilește la 80% din costul acestuia, dar nu mai mult de 200 mii lei pentru un proiect. Contribuția ONC la realizarea proiectului este de 20% din costul aprobat, asigurate din surse proprii sau prin cofinanțare. În Monitorul Oficial din 8 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea cu privire la modul de finanțare din bugetul de stat a proiectelor culturale desfășurate de organizațiile necomerciale și la abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 834/2014. Regulamentul stabilește modul de susținere financiară din bugetul de stat a ONC în scopul încurajării proiectelor culturale, a potențialului creativ, precum și al formării condițiilor adecvate pentru desfășurarea activităților culturale promovate de societatea civilă și integrarea acesteia în procesul de realizare a obiectivelor naționale în domeniul culturii.