În conformitate cu art. 133 alin. (4) pct. 8) din Codul fiscal, în realizarea funcțiilor sale, Serviciul Fiscal de Stat aplică sigilii pentru asigurarea integrității bunurilor. Conform art. 129 pct. 22) din Codul fiscal, sigilarea reprezintă aplicarea sigiliului pe ușile unor încăperi, mijloace de transport, pe recipiente, diferite produse, colete, corespondență, pe bunurile debitorului, alte bunuri în scopul conservării, identificării, indisponibilizării ori evitării desfacerii acestora de către persoane neautorizate.

Proiectul de modificare a Legii privind piața produselor petroliere a fost aprobat ieri, 24 august 2021, în lectură finală în cadrul ședinței Parlamentului.    Potrivit proiectului,  ANRE va stabili prețurile maxime de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale de tip standard în fiecare zi lucrătoare. Acestea vor fi valabile cu începere de la ora 00:01 pentru ziua/zilele următoare celei/celora în care au fost stabilite. Prețurile maxime de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale de tip standard se vor publica pe pagina web  oficială a ANRE.  

Problema încasării mijloacelor bănești pentru serviciile prestate clienților nerezidenți de către companiile IT (și nu numai) este una mai veche, însă rămâne actuală până în prezent. Anterior, deja au fost abordate dificultățile cu care se confruntă oamenii de afaceri în ceea ce privește utilizarea platformei PayPal, însă nu mai puțin importante sunt dilemele contabililor practicieni în ceea ce privește reflectarea corectă a unor astfel de tranzacții.

Stimați contribuabili, amintim că, conform art.70 alin.(1) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014, în ultima zi lucrătoare a anului bugetar nu se efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi, ci doar operaţiuni interne şi de încheiere a anului bugetar. Respectiv, în anul 2019, ultima zi operațională pentru încasări și plăți bugetare este ziua de luni, 30 decembrie. Ținând cont de cele expuse, Serviciul Fiscal de Stat informează că plățile la bugetul public național în anul curent urmează a fi efectuate până la data limită indicată.

În Monitorul Oficial de astăzi, 31 decembrie, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 153 din 27 decembrie 2021 cu privire la modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022.  În continuare vă propunem să luați cunoștință de Ordinul publicat. Întru asigurarea achitării și evidenței plăților la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022,

Statul și entitățile cu autonomie financiară primesc ajutoare umanitare, care sunt distribuite și totodată utilizate  de către acestea. În prezentul articol vom expune modul  de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate de către entitățile cu autonomie financiară.  Care acte normative reglementează recepționarea,  distribuirea și utilizarea ajutoarelor umanitare? Recepționarea, distribuirea şi utilizarea ajutoarelor umanitare este reglementată de Legea nr. 1491/2002 cu privire la

Cum poate fi reflectată în evidența contabilă datoria sau creanța generată de hotărârea unei instanțe de judecată? Reprezintă sau nu respectiva hotărâre un document primar, în baza căruia pot fi contabilizate faptele economice? Răspunsurile la aceste întrebări sunt oferite în continuare.

Ca rezultat al incertitudinilor inerente în desfășurarea activităților, multe elemente contabile nu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate. Estimarea, implicând raționamente profesionale bazate pe cele mai recente informații credibile avute la dispoziție, este o evaluare în condiții de incertitudine, iar evaluarea este una dintre afirmațiile conducerii,

Scopul evidenței contabile în sistemul bugetar al cheltuielilor pentru deplasări în interes de serviciu constă în obținerea justificării tuturor resurselor financiare cheltuite în scop de deplasare și corectitudinea contabilizării acestor cheltuieli. În continuare ne vom axa pe aspectele ce țin

Cu toate că au trecut circa trei ani de la modificarea Legii nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, mai există unele lacune privind documentarea străinilor în scop de muncă. În acest sens, autoritățile intenționează, cu suportul mediului de business, să îmbunătățească cadrul de reglementare din domeniu. Astăzi, 7 octombrie, pe platforma Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru au fost discutate aspecte ce țin de implementarea ultimilor modificări aferente domeniului migrației de muncă, precum și situația actuală privind acordarea și prelungirea dreptului de ședere provizorie pentru asociații și acționarii persoanelor juridice cu investiții străine înregistrate în RM.

Prevederi privind gestionarea mijloacelor bănești în numerar Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova (Normele) sunt aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 764 din 25.11.1992 (HG nr. 764/1992). Conform Normelor menționate, toate întreprinderile de stat, cooperatiste, pe acţiuni, de arendă colective, mixte, obștești etc., asociaţiile, organizaţiile și instituţiile (în continuare – întreprinderi), indiferent de statutul lor juridic, sunt obligate să consemneze mijloacele lor bănești în instituțiile financiare.

Încasările în bugetul public național administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit în primele șase luni ale anului curent 22,6 mld. lei, ceea ce denotă o creștere cu peste 3,3 mld. lei sau cu 17,1 % în raport cu perioada similară a anului precedent.   Astfel, în bugetul de stat, în 6 luni ale anului 2021 s-au încasat 9,6 mld. lei, ceea ce constituie cu 1,5 mld. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020, sau o creștere de 18,3 %.    În bugetele locale s-au înregistrat încasări în sumă de 2,5 mld. lei, ceea ce reprezintă cu 464,7 mil. lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent sau cu 22,7 %.   De asemenea, în bugetul asigurărilor sociale de stat, în perioada menționată, s-au încasat 7,8 mld. lei, ceea ce constituie cu 1,0 mld. lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent, sau o creștere de 14,8 %.         Totodată, la fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală s-au acumulat 2,6 mld. lei, ceea ce constituie cu 345 mil. lei mai mult în comparație cu perioada similară a anului 2020 sau cu 15,0 %.

Republica Moldova a realizat încontinuu, începând cu semnarea la 28 noiembrie 1994 a Acordului de Cooperare şi Parteneriat (APC) cu Uniunea Europeană (în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă iniţială de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii tacite), eforturi de a se încadra organic

Inițiativa legislativă de operare a modificărilor în Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale a fost examinată în cadrul ședinței Comisiei protecție socială, sănătate și familie din 8 decembrie.   Documentul prevede că mijloacele financiare încasate la BASS (inclusiv majorările de întârziere, amenzile aferente contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS) şi sumele rezultate în urma aplicării amenzilor contravenţionale) ce sunt  acumulate pe contul Trezoreriei de Stat vor fi virate zilnic la contul CNAS. Totodată, Legea nr.489/1999 va stipula expres că nu se admite dezafectarea mijloacelor financiare de la BASS în alte scopuri decât cele prevăzute de legislaţie.

Conform art. 3 din Legea nr. 1/2018, organizaţiile de creditare nebancară (ONC) este societate pe acţiuni sau societate cu răspundere limitată, care desfăşoară cu titlu profesional doar activităţile prevăzute la art. 8 alin. (2), și anume: a) acordarea de credite nebancare; b) leasingul financiar.   Art. 2 din aceeași Lege stabilește expres că asupra ONC nu se extinde

În rezultatul activităților desfășurate de către Serviciul Fiscal de Stat în domeniul prevenirii și contracarării fenomenului muncii „la negru” și a practicii de achitare a salariilor „în plic”, în primele 9 luni ale anului curent au fost calculate suplimentar la buget încasări aferente plăților salariale și penalităților în sumă totală de 20,9 mil. lei, dintre care au fost achitate 4,9 mil. lei.   Potrivit Raportului publicat recent de autoritatea fiscală, în perioada ianuarie-septembrie curent au fost adoptate 285 de decizii privind încălcarea legislației ce vizează corectitudinea calculării și achitării plăților salariale, impozitelor și defalcărilor aferente acestora.

În conformitate cu prevederile art.124 alin.(4) din Codul fiscal, accizele nu se achită în cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor în mod independent sau în baza contractului de comision, în cazul existenţei documentelor justificative stabilite de Guvern. [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.171 din 19.12.2019, în vigoare de la data 01.01.2020]

Data de 25 martie 2024 este termenul limită de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit de către persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției - forma DAJ17 aferent perioadei fiscale 2023. Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 10/1 al Titlului II din CF.

Partea a doua a articolului oferă o analiză detaliată a activităților desfășurate de comisia de cenzori (în continuare – comisia), având ca obiectiv principal asigurarea unei administrări eficiente și consolidarea mecanismelor de control intern în cadrul Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) din Republica Moldova.

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).