”Vom întreprinde măsuri concrete pentru a combate fenomenul „salariului în plic” și a „muncii la negru”, perfecționarea cadrului legal și calcularea corectă a coeficientului salariului oficial, pentru ca cetățeanul să poată beneficia de salarii și pensii asigurate. De asemenea, în acest scop trebuie promovate și mediatizate modificările legislative, organizate campanii de sensibilizare a angajatorilor în vederea respectării legislației și asigurării dreptului echitabil la muncă.

Va avea oare persoana fizică obligația prezentării Declarației cu privire la impozitul pe venit în cazul în care obține venitul impozabil din salariu de la un singur loc de muncă și pe parcursul perioadei fiscale a înstrăinat un activ de capital (proprietate privată) la prețul de achiziționare sau la un preț mai mic decât prețul de achiziție a acestuia? Conform prevederilor art. 83 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, persoana fizică este obligată să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit dacă suma totală a veniturilor impozabile, atât sub formă de salariu, cât și din alte surse, depășește plafonul stabilit în art. 15 lit. a) din Codul fiscal pentru perioada fiscală respectivă.

În trimestrul I al anului curent au fost calculate suplimentar pentru plata la buget încasări aferente plăților salariale în sumă de peste 14,6 mil. lei. Acesta este rezultatul activităților de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” și a muncii „la negru”, realizate de grupurile multidisciplinare din care fac parte reprezentanți ai Serviciului Fiscal de Stat, Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul de Stat al Muncii și Confederația Națională a Sindicatelor, se spune în Raportul general făcut public de SFS.

Curtea Constituţională a decis că textul „practicate pentru aceleași moduri de transport" de la pct.8 alin.3 din Regulamentul cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 600 din 14 mai 2002, este formulat de o manieră imprecisă și neclară și le conferă autorităților care le aplică o marjă largă de discreție. Prin urmare, textul menționat nu îndeplinește standardul calității legii şi a fost declarat neconstituţional.

Care sunt cotele la calcularea majorării de întârziere pentru neachitare a în termen a obligaţiilor fiscale și a altor plăți obligatorii la buget, aplicabile în anul 2020? În conformitate cu prevederile art. 228 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF), majorarea de întârziere (penalitatea) este o sumă calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei și de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp.

Contractul sau relațiile dintre consumatorii-turiști, în general persoanele fizice, pe de o parte, și organizatorii/tur-operatorii sau intermediarii/agențiile de turism, pe de altă parte, sunt reglementate de prevederile Codului civil întrate în vigoare la 01.03.2019 (CC). Astfel, conform normelor CC, pentru a comercializa un produs sau un serviciu turistic, este obligatoriu de a fi încheiat contractul de servicii turistice/de călătorie.

Care autoritate este responsabilă de efectuarea controlului în vederea verificării corectitudinii virării mijloacelor pentru elaborarea documentelor normative în construcții în bugetul de stat de către investitorii sau proprietarii construcțiilor? Prin Legea privind calitatea în construcții nr. 721-XIII din 2 februarie 1996 a fost instituit sistemul calității în domeniul respectiv, care conduce la realizarea și exploatarea construcțiilor de calitate corespunzătoare, în scopul protejării vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a mediului înconjurător.

În ultimii ani au fost efectuate modificări semnificative în legislația Republicii Moldova ce reglementează contabilitatea, raportarea financiară și auditul entităților. Au fost aprobate: Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 Legea nr. 287/2017), modificări în Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) (în vigoare din 01.01.2020), operate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 48/2019 (OMF nr. 48/2019), Planul general de conturi contabile aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 119/2013 (OMF nr. 119/2013).

Modificări ce țin de domeniul achiziilor publice a medicamentelor sunt propuse spre consultare de Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, cu scopul îmbunătățirii activității și eficientizării managementului în domeniul planificării, achiziționării și distribuirii de către stat a medicamentelor, altor produse de uz medical și dispozitivelor medicale pentru necesitățile sistemului de sănătate.

Conform art. 37 alin. (2) din Legea nr.721-XIII din 2 februarie 1996 privind calitatea în construcţii (MO, 1996, nr.25, art.259), investitorii sau proprietarii construcţiilor, indiferent de tipul de proprietate, participă la crearea mijloacelor pentru elaborarea documentelor normative în construcţii prin virarea la bugetul de stat a defalcărilor în mărime de 0,5% din volumul investiţiilor în capitalul fix pentru obiectivele care nu sunt finanţate din bugetul public naţional, dar nu mai mult de 50 de mii lei la un obiect.

Transferurile cu destinație specială, utilizate contrar destinației, vor fi virate în mărimea sumei respective, până la finele anului bugetar, la bugetul de la care au fost primite. Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege ce are drept scop îmbunătățirea disciplinei fiscale și a managementului riscurilor bugetar-fiscale, precum și alinierea la practica bancară internațională.

În conformitate cu prevederile art. 228 alin. (1) şi (2) din CF, majorarea de întârziere (penalitatea) este o sumă calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei şi de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp. Aplicarea de către organul fiscal sau alt organ abilitat a majorării de întârziere este obligatorie, independent de forma de constrângere.

Contractul-tip de acordare a asistenței medicale în cadrul asigurării obligatorii de asistență medicală va fi modificat și completat cu un șir de prevederi ce se referă la responsabilitățile prestatorului de servicii medicale. Hotărârea de modificare a fost publicată în Monitorul Oficial din 19 ianuarie 2018.

Care sunt sancțiunile ce pot fi aplicate contribuabilului din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi pentru nerespectarea modului de întocmire și de prezentare a Dării de seamă privind calculul impozitului pe venit, primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pentru angajații conducători auto ce efectuează transport rutier de persoane în regim de taxi (Forma TAXI18), manifestată prin diminuarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (PAM) și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS)?

În realizarea funcțiilor sale în domeniul administrării fiscale, Serviciul Fiscal de Stat are atribuția de a aplica modalitățile de executare silită în privința restanțelor admise de către contribuabili. În acest articol vom prezenta care sunt obligațiile contribuabilului în cazul în care a fost inițiată executarea silită a obligației fiscale și cum trebuie să acționeze contribuabilul, astfel încât să fie evitată aplicarea sancțiunilor, precum și vom expune care sunt nemijlocit sancțiunile pentru fiecare încălcare.   Condițiile în care este inițiată executarea silită a obligației fiscale sunt prevăzute în art.193 din Codul fiscal (CF), iar modalitățile de efectuare ale acesteia – în art.194 din același Cod.

Fondul de pensii facultative poate fi constituit de către administrator în baza contractului de societate civilă întocmit în formă scrisă, la care participantul devine parte după semnarea contractului de aderare și virarea contribuției. Un fond de pensii trebuie să întrunească minimum 15 participanți. Sistemul facultativ de fonduri de pensii se va forma pe baza contribuțiilor voluntare ale salariaților sau angajatorilor. Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de Lege privind fondurile de pensii facultative. Documentul urmează a fi discutat în cadrul ședinței secretarilor generali ai ministerelor ce va avea loc mâine, 5 decembrie.

Agentul economic a eliberat factura fiscală cu valoarea impozabilă a livrării impozabile ce depăşeşte suma de 100 000 lei la data de 30.05.2019. În iulie 2019, faptul neînregistrării facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale a fost depistat de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS). În motivare, agentul economic menționează că a fost în imposibilitate să înregistreze factura fiscală în Registru, din motiv că la data de 05.05.2019 de către persoane necunoscute a fost sustras calculatorul din biroul contabilității întreprinderii, pe acest fapt fiind inițiată o cauză penală la 19.05.2019. Este pasibilă aplicarea amenzii prevăzută la art.260 alin.(41) din Codul fiscal (CF) în cazul descris?

Codul fiscal statuează că dreptul de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii. Totodată, articolul 83 alin. (2) lit. a) din CF prevede că, sunt obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit persoanele fizice care au obligații privind achitarea impozitului. Acestea sunt: — persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător și pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri impozabile din orice surse aflate în RM și din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea lor în RM; — persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi obţin venit din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara RM;

Cum se tine evidenta contabila a contractului de leasing financiar la locatar? Actele normative ce conțin reglementări aferente leasing-ului financiar sunt următoarele: — Legea cu privire la leasing nr. 59 din 28.04.2005 — Standardul naţional de contabilitate (SNC) ”Contracte de leasing”. ”, aprobat prin Ordinul Ministerului finanţelor nr.18 din 06.08.2013

Conform art.330 alin.(2) din Codul muncii (CM), în caz de reţinere, din vina angajatorului, a salariului (art.142), a indemnizaţiei de concediu (art.117), a plăţilor în caz de eliberare (art.143) sau a altor plăţi (art.123, 124, 127, 139, 186, art. 225 alin. (8) etc.) cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc, suplimentar pentru fiecare zi de întârziere, 0,3% din suma neplătită în termen. Modul de examinare a litigiilor privind repararea prejudiciului material şi celui moral cauzate salariatului este stabilită de art. 332 din CM, conform căruia cererea scrisă a salariatului privind repararea prejudiciului material şi celui moral se prezintă angajatorului, care este obligat să înregistreze cererea respectivă, să o examineze şi să emită ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) în termen de 10 zile calendaristice din ziua înregistrării acesteia, aducându-l la cunoştinţă salariatului sub semnătură.