În ianuarie-iunie 2019, volumul total al transferurilor bancare de mijloace bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice din RM a constituit $589,49 mil., cu 7,9 la sută mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), în luna iunie 2019, prin intermediul băncilor licențiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace bănești în valoare netă de $100,92 mil. (în scădere cu 14,1 la sută comparativ cu iunie 2018).

Persoana fizică rezidentă – cetățean al Republicii Moldova ce nu practică activitate de întreprinzător a depistat că nu a declarat pentru anii 2016-2018 dividendele primite atât de la o companie înregistrată în Republica Moldova (Alfa), cât și de la o companie aflată peste hotarele țării (Beta) și anume în România după cum urmează: în 2016 – 13000 lei de la compania Beta, în 2017 – 5500 lei de la compania Beta și în 2018 – 12000 lei de la compania Alfa.

Persoana fizică X a încheiat cu o companie de construcții un contract privind investirea capitalului în construcție. Compania s-a obligat să construiască şi să transmită în proprietatea X apartamentul cu un anumit nivel de pregătire, inclusiv blocuri de ferestre din termopan cu 4 camere, cu pachetele de sticlă şi pervazuri, garantând că, la momentul predării imobilului, acesta va deţine toate caracteristicile conform contractului, calitatea materialelor va corespunde documentaţiei de proiect şi normelor tehnice în vigoare şi nu va avea defecte care ar putea înrăutăţi proprietăţile de consum ale bunului imobil. Totodată, termenul de garanţie a lucrărilor îndeplinite este de 5 ani din momentul dării în exploatare a casei, iar în cazul depistării defectelor ascunse care nu pot fi depistate în momentul recepţionării lucrărilor, vor fi prezentate în timpul termenului de garanţie.

Art. 6 al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 prevede că persoanele fizice, care nu se includ în categoriile de plătitori şi de asiguraţi specificaţi în anexa nr.1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale, pot să se asigure pe bază de contract individual încheiat cu Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS). Aceste persoane vor achita o taxă fixă anuală în sumă de 9456 lei, iar pentru persoanele fizice – proprietari sau arendaşi de terenuri agricole, care lucrează terenul în mod individual, taxa constituie 2412 lei. Contractul se încheie minim pentru o lună, iar sumele contribuţiilor lunare constituie, respectiv, 788 lei şi 201 lei.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în semestrul I al anului curent mărimea minimului de existenţă lunar a constituit în medie pentru o persoană 1895,7 lei, fiind în creştere faţă de semestrul I 2017 cu 1,6%. Cea mai mare valoare a minimului de existenţă este înregistrată pentru populaţia din municipiile Chişinău şi Bălţi, unde aceasta atinge nivelul de 2061,7 lei sau cu 10,2% mai mult comparativ cu alte oraşe şi cu 12,7% mai mult comparativ cu mediul rural.

Autoritățile preconizează ca până în anul 2030 nivelul de sărăcie absolută, dar și sărăcia în toate dimensiunile sale, să fie redus cu 50%. Creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice este una din măsurile incluse în proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova 2030. Potrivit documentului, majorarea veniturilor populației va fi atinsă prin impulsionarea acumulării de venituri din activitatea salarială și cea economică, astfel încât presiunea pe sistemul de asistență socială să fie, pe cât e posibil, minimă.

Parte a contractului individual de muncă (CIM) în calitate de salariat poate fi persoană fizică la împlinirea vârstei de 15 ani în condiţiile stabilite de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru salariaţii în vârstă de până la 18 ani. În cadrul raporturilor de muncă nu constituie discriminare în sfera muncii stabilirea unor diferenţieri, excepţii, preferinţe sau drepturi ale salariaţilor minori în legătură cu grija deosebită a statului faţă de persoanele în vârstă de până la 18 ani care necesită o protecţie juridică sporită.

Confirmarea stagiului de cotizare în baza datelor din contul personal Potrivit prevederilor art. 36 al Legii nr. 489/199 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/1999), stagiul de cotizare se exprimă în ani și se calculează prin însumarea lunilor pentru care s-au plătit contribuții, în mărimile stabilite, la bugetul asigurărilor sociale de stat, atât de asigurat, cât și de angajator.

În anul 2018, în sistemul public de asigurări sociale a fost introdusă o categorie nouă de plătitori de contribuţii, aceştia fiind persoanele care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional în agricultură (zilierii). Legea nr. 22 din 23 februarie 2018 privind executarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri (în continuare — Lege) a intrat în vigoare la data de 2 septembrie 2018 şi reglementează activitatea zilierului pentru un beneficiar care poate fi o întreprindere sau organizaţie cu statut de persoană juridică ori fizică, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, pentru care zilierii exercită activităţi necalificate cu caracter ocazional (în continuare – zilieri).

La cererea de eliberare a patentei de întreprinzător, de rând cu alte documente obligatorii, urmează de anexat documentele confirmative de achitare a contribuției de asigurare socială de stat sau actele care confirmă scutirea de la plata acesteia. Fiind persoană de vârstă pensionară, care beneficiază de pensie stabilită în Federația Rusă, pot fi scutită de plata contribuției de asigurare socială de stat în Moldova sau urmează să achit această contribuție pentru a putea obține patentă de întreprinzător?

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

În cazul în care persoana fizică a fost angajată în cadrul agentului economic rezident al parcului pentru tehnologii informaționale pe parcursul lunii decembrie a anului 2018, iar salariul i-a fost achitat în ianuarie 2019 (în decembrie nefiindu-i efectuate careva plăți salariale), acest angajat se va lua în considerație la determinarea sumei minime a impozitului unic pentru luna decembrie a anului 2018?

Legea privind reforma sistemului de pensii a fost publicată în Monitorul Oficial din 30 decembrie. Documentul stabilește o nouă formulă de calcul al pensiilor, care va asigura interdependența dintre contribuțiile la asigurările sociale și mărimea pensiei.

Serviciul Fiscal de Stat și-a axat eforturile în vederea reducerii evaziunii fiscale, economiei tenebre și creșterea conformării voluntare prin realizarea măsurilor de prevenire şi contracarare a fenomenului muncii „la negru” şi a practicii de achitare a salariilor „în plic”. Aceste acțiuni sunt prevăzute în Planul de acțiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi „muncii la negru”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.477 din 28 iunie 2011 și Matricea de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale privind ocuparea forței de muncă pentru anii 2017-2021, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1473 din 30.12.2016.

Biroul Naţional de Statistică informează că în anul 2017 mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1862,4 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 3,5%. Delimitarea minimului de existenţă pe medii de reşedinţă relevă diferenţe semnificative, cea mai mare valoare fiind înregistrată pentru populaţia din oraşe mari (mun. Chişinău şi Bălţi) – 2072,6 lei sau cu 11,3% mai mult comparativ cu minimul de existenţă pentru alte oraşe – 1861,6 lei şi cu 17,1% mai mult comparativ cu mediul rural – 1770,5 lei.

Odată cu trecerea de la regimul standard de impozitare la cel special sau invers, noile prevederi se aplică începând cu luna următoare lunii în care a fost obținut titlul de rezident al parcului pentru tehnologia informației sau, respectiv, a fost retras acest titlu (art. 375 din Codul fiscal).

Din 1 iulie 2019, potrivit art.5 (alin.4) din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, Casa Națională de Asigurări Sociale achită toate tipurile de indemnizații din mijloacele financiare ale bugetului asigurărilor sociale de stat, inclusiv indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, începând cu a șasea zi calendaristică, și angajaților parcurilor IT, după metoda venitului asigurat declarat în ultimele 12 luni, care se regăsesc în contul persoanei asigurate. Respectiv, angajatorii care au aderat la parcurile IT achită, ca și ceilalți, indemnizația doar pentru primele cinci zile din mijloacele angajatorului.

Comisia pentru Afaceri Externe și Comisia pentru Bugete ale Parlamentului European întreprind o vizită de lucru în Republica Moldova în scopul evaluării nivelul de implementare a Acordului de Asociere cu UE și monitorizării eficienței de utilizare a sprijinului financiar din partea UE. Acţiunile vor avea loc în perioada 3-6 aprilie 2018. Ieri, 4 aprilie, oficialii au avut o întrevedere cu prim-ministrul ţării Pavel Filip. Premierul a apreciat sprijinul constant în implementarea agendei de reforme, menționând că procesul de transformare a țării este ghidat de prioritățile Acordului de Asociere cu UE.

La 30 aprilie 2020 a intrat în vigoare Regulamentul privind subvenționarea întreprinderilor și organizațiilor necomerciale, rezidente ale Republicii Moldova, care au instituit șomaj tehnic și/sau staționare în contextul situației epidemiologice (COVID-19) (Regulament). Documentul a fost aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 58 din 29 aprilie 2020 și stabilește modul de acordare a subvenției în mărimea sumei achitate a impozitului pe venit, a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajator, a contribuțiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii și a primelor de asigurări obligatorii de asistență medicală în formă de contribuție procentuală datorate de angajator și angajat (în continuare – impozitul pe venit și alte plăți obligatorii) aferent indemnizației/ salariului achitate angajaților aflați în șomaj tehnic instituit în condițiile art.80 din Codul muncii (CM) și/sau staționare (conform art.801 din CM) drept urmare a situației epidemiologice.

Se aplică regimul fiscal special de impozitare pentru salariul de ucenicie achitat de agentul economic rezident al parcului pentru tehnologii informaționale? Se includ ucenicii în baza de determinare a sumei minime a impozitului unic achitat de către rezidenții parcurilor pentru tehnologia informațiilor?