În primele patru luni ale anului curent, întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat 4,6 mil. tone de mărfuri, cu 0,7% mai puțin decât în perioada similară din anul 2020, comunică Biroul Național de Statistică. Cel mai utilizat mijloc de transport rămâne cel rutier, care deține 82,5% în structura mărfurilor transportate în perioada menționată sau 3,8 mil. tone de mărfuri, fiind cu 9,3% mai mult față de perioada similară din anul precedent.   Ponderi considerabile în volumul total de mărfuri transportate cu transportul rutier revin întreprinderilor din mun. Chişinău – 50,8%. În regiunea de dezvoltare Centru cu acest tip de transport au fost transportate 29,1% de mărfuri, în regiunea de dezvoltare Nord – 12,6%,

În cazul organizațiilor sindicale și patronale care practică activități economice, măsura de sprijin ce constă în scutirea de impozitul pe venit a acestora, acordată în baza prevederilor art. 533 din Codul fiscal, constituie ajutor de stat.  În Monitorul Oficial din 23 aprilie curent a fost publicată Decizia Consiliului Concurenței nr. ASO-12 din 16 aprilie 2021, aprobată în urma analizei raportului privind monitorizarea schemei de ajutor de stat existent referitor la scutirea de impozit pe venit a organizațiilor sindicale și patronale. 

Informația privind o nouă notificare privind iniţierea activităţii de comerţ depusă de solicitant se va remite prin intermediul resursei informaționale în domeniul comerțului către Agenția pentru Supraveghere Tehnică în toate cazurile, către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor în cazul în care comerciantul desfășoară activități ale unităţilor comerciale supuse autorizării sanitar-veterinare  și către Agenția Națională pentru Sănătate Publică în cazul în care desfășoară activități pentru care este solicitată autorizația sanitară de funcționare.  

Conform pct. 10 lit. d), g), l) și n) din Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul SFS nr.352/2017 (în continuare - Instrucțiune) se consideră cod fiscal: - pentru persoanele juridice sau organizaţii cu statut de persoană fizică nerezidentă care deţin obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova sau care au obligaţii fiscale – codul fiscal atribuit de SFS, care constituie codul de identificare din ţara de reşedinţă;

Formularul tipizat TV-25 se eliberează pentru mijloacele de transport importate în Republica Moldova conform destinaţiei vamale „import”, cu condiţia declarării şi achitării plăţilor vamale, precum și pentru mijloacele de transport supuse confiscării. Pentru eliberarea TV-25 este necesar de a prezenta: paşaportul tehnic cu inscripţia radierii din circulaţie a mijlocului de transport, actul ce confirmă legalitatea procurării mijlocului de transport și formularul tipizat TV-14. În cazul confiscării, vor fi prezentate actele prin care a fost supus confiscării mijlocul de transport (procesul verbal cu privire la contravenție, decizie asupra cazului de contravenție vamală etc.).

Cazul nr.1.Unul dintre angajaţii întreprinderii s-a aflat în concediu neplătit în perioada septembrie-noiembrie 2020. În luna decembrie 2020 a revenit la locul de muncă. Peste 5 zile s-a îmbolnăvit şi a plecat în concediu medical. Care va fi baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară pentru primele 5 zile achitate atât din contul angajatorului cât şi a celor din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat?  

Instituția publică realizează livrări scutite de TVA către alte autorități și instituții publice. Conform procedurilor, contractele cu beneficiari sunt înregistrate în cadrul achizițiilor publice. Ținând cont de normele de instituite în art. 117 din Codul fiscal, începând cu 1 iulie avem obligația ca aferent livrărilor efectuate să emitem factura fiscală electronică (e-Factura)?

La data de 25 iunie curent, în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă sunt înregistrate 14060 locuri de muncă vacante, în scădere față de acum două săptămâni,când erau solicitate de angajatori 14954 persoane. Cele mai multe locuri de muncă vacante sunt înregistrate în municipiile Chișinău – 5337 și în Bălți – 1320.

Compensaţia bănească acordată de la bugetul de stat persoanelor beneficiare ale Programului de stat „Prima casă” la nivel național constituie sursă de venit neimpozabilă, însă nu și în cazul programelor similare adoptate la nivel regional. Astfel, în Parlament este înregistrat un proiect de lege ce are ca scop îmbunătățirea mecanismului de implementare al Programului „Prima casă”, cadrul legal fiind îmbunătățit prin extindere asupra programelor adoptate în regiuni.   Mai exact, se propune modificarea art.20 alin.d5 din Codul fiscal,

Despre formarea capitalului social în baza aporturilor în natură a asociaților   În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr.135/2007 cu privire la societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr.135/2007), capitalul social al societății se constituie din aporturile asociaților și reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le dețină societatea. Art. 22 din legea prenotată prevede că, în calitate de aport la capitalul social, pot fi acceptate bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, și mijloace bănești. Potrivit art. 23 a actului normativ menționat, bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societății, dacă actul de constituire nu prevede altfel[1].

Amintim contribuabililor persoane fizice rezidente care nu au datorii la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale anterioare că acestea sunt în drept de a desemna un cuantum procentual de 2% din suma impozitului pe venit calculat anual la buget către unul dintre beneficiarii incluși în Lista beneficiarilor în drept să participe la desemnarea procentuală, aprobată anual de Agenţia Servicii Publice. Astfel, chiar dacă nu apare obligația prezentării Declarației CET18, în cazul în care contribuabilul a luat decizia să doneze 2% din cuantumul impozitului pe venit achitat în anul 2020, acesta urmează să prezinte CET18.

Pe parcursul ultimilor ani în cadrul implementării Programului de monitorizare și supraveghere în domeniul siguranței produselor alimentare de origine animală au fost depistate neconformități ce țin de lipsa evidenţei şi a marcajelor pe alimente, inclusiv cu grad sporit de perisabilitate; nerespectarea condiţiilor de păstrare a produselor; încălcarea regulamentelor sanitare de către angajaţii întreprinderilor din sectorul alimentar, angajarea personalului fără examen medical; comercializarea produselor alimentare fără indicarea datei fabricării şi a termenului de valabilitate; neasigurarea trasabilităţii produselor alimentare etc.  

Angajatorul a acordat un împrumut salariatului care ulterior a decedat. Administratorul a decis să caseze această sumă. Apar anumite obligații fiscale în cazul dat? Se va permite spre deducere suma creanței care nu poate fi încasată?    Conform prevederilor art. 2162 alin. (4) din Codul civil (CC), ținând cont şi de prevederile art. 17 din CF, prin derogare de la alin.(3), în cazurile prevăzute de lege, drepturile nepatrimoniale, precum şi drepturile patrimoniale legate în mod inseparabil de persoana defunctului, pe care cel ce a lăsat moștenirea le avea la momentul decesului, trec la moștenitor.

 Potrivit prevederilor pct.8 din Regulamentul privind modul de subvenționare a dobânzilor la creditele bancare şi/sau nebancare contractate în perioada 01 mai 2020 – 31 decembrie 2020, aprobat prin Ordinul Ministerului finanțelor nr.66 din 20 mai 2020 (în continuare – Regulament), valoarea maximă a creditului/creditelor, în raport cu care poate fi realizat dreptul la subvenționare conform Regulamentului, constituie suma cumulativă a plăţilor salariale declarate de beneficiari la Serviciul Fiscal de Stat pentru lunile septembrie 2019 – februarie 2020. 

Administratorii de venit prezintă Ministerului Finanțelor informația privind restanțele la plățile pe care le administrează lunar către data de 25 a lunii imediat următoare lunii de gestiune și anual până la data de 25 februarie a anului următor anului de gestiune.   Ministerul Finanțelor a aprobat modificări și completări în Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor, aprobate prin Ordinul nr.215/2015 al ministrului Finanțelor. Cu prevederea citată supra este suplinit capitolul III („Managementul încasărilor la bugetele componente ale bugetului public naţional”).

În ce cazuri agenții economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) au dreptul la alegerea regimului de impozitare prevăzut de Capitolul 71  sau regimului de impozitare aplicat în modul general stabilit? Care sunt condițiile ce reglementează obligația aplicării regimului general stabilit?

Studiu de caz: Persoana fizică X,  cetățean și rezident fiscal  al Republicii Moldova, a obținut în anul 2020 venituri din locațiunea unui apartament în străinătate, care îi aparține cu drept de proprietate, în sumă de trei mii euro. Urmează a fi declarate aceste venituri și în Republica Moldova?   Potrivit prevederilor alin. (1) art.14 din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător îl constituie venitul din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea în RM, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, precum și venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara RM.  

Studiu de caz: Compania a fost înregistrată la începutul lunii mai 2021. Imediat după efectuarea înregistrării de stat, entitatea nou creată a depus cererea de înregistrare benevolă în calitate de plătitor al TVA, iar în luna iunie a obținut certificatul de plătitor al TVA. Aici apar două întrebări:   Se va permite la deducere TVA aferentă procurărilor (impozabile) de până la obținerea certificatului de plătitor al TVA?  

Întrebarea cum poate fi determinată de contribuabili cota TVA în cazul în care aceasta necesită aplicarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor încă este pusă de unii agenți economici, fapt care a determinat necesitatea explicațiilor ce vor urma.   Conform prevederilor art. 96 lit. b) liniuțele 1-5  din Codul fiscal, se aplică cota redusă în mărime de 8% a TVA, la livrarea pe teritoriul Republicii Moldova1 pentru mărfurile de la pozițiile tarifare enumerate în mod exhaustiv la articolul indicat.

Aplicarea tratatelor internaţionale care reglementează impozitarea sau includ norme ce reglementează impozitarea se efectuează în modul stabilit de prevederile tratatelor internaţionale şi ale legislaţiei fiscale din Republica Moldova. Prevederile tratatelor internaţionale prevalează asupra legislaţiei fiscale din Republica Moldova, iar în cazul în care sunt cote diferite de impozitare în tratatele internaţionale şi în legislaţia fiscală din Republica Moldova, se aplică cotele de impozitare mai favorabile, prevede Codul fiscal al RM. Până în momentul de față Republica Moldova are semnate și aplică 50 de Convenții și Tratate pentru evitarea dublei impuneri.