În primele 9 luni ale anului curent, Serviciul Fiscal de Stat a eliberat 9 396 406 formulare tipizate de documente primare cu regim special, sumă totală achitată pentru acestea fiind de peste 11 mil. lei, potrivit datelor publicate de SFS. Formularele au fost oferite, în total, la 18 mii de agenți economici. Din numărul total de formulare, 5 395 652 sunt facturi fiscale de care au beneficiat 14 271 agenți economici. Costul total al formularelor furnizate este de 9,9 mil. lei. Comparativ cu perioada similară a anului precedent, numărul formularelor eliberate este mai mic, în ianuarie-septembrie 2018 fiind eliberate 9 878 549 formulare, în sumă totală de 12,4 mil. lei, ele fiind repartizate la circa 20 mii de contribuabili.

În Monitorul Oficial din 7 februarie curent Comisia Națională a Pieței Financiare a publicat Hotărârea nr. 4/5 din 03.02.2020 privind modificarea Hotărârii CNPF nr.15/6/2019 privind aprobarea Regulamentului cu privire la procesarea electronică a documentelor de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto. Documentul prevede că înregistrarea, modificarea sau completarea datelor în nomenclatoarele Sistemului aferente personalului propriu al brokerului de asigurare cu atribuţii de procesare a contractelor de asigurare, asistenţilor în brokeraj – persoane fizice şi personalului propriu din cadrul asistenţilor în brokeraj – persoane juridice, activarea și dezactivarea accesului la Sistem se efectuează de către o persoană împuternicită de brokerul de asigurare cu atribuţii de administrare a Sistemului, în baza dispoziţiei pe suport de hârtie, semnată de conducătorul brokerului.

În luna decembrie 2019 întreprinderea „A” neplătitoare de ТVА ce aplică IVAO а încheiat un contract de vânzare a unui bun imobil și a primit o sumă în calitate de avans, însă, din anumite motive obiective, eliberarea facturii fiscale și înregistrarea de către cumpărător a dreptului de proprietate la organele cadastrale au avut loc în ianuarie 2020. Este de menționat că livrarea bunului imobil nu constituie activitatea de bază a întreprinderii. Ținând cont de faptul că, începând cu 1 ianuarie 2020, au intrat în vigoare noile prevederi referitoare la obiectul impunerii cu impozitul pe venit pentru agenţii economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM), se include oare venitul obținut din vânzarea bunului imobil în baza de aplicare a IVAO?

Conform prevederilor art. 83 alin. (2) din Codul fiscal, sînt obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit persoanele fizice (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor acţionarii fondurilor de investiţii):

În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (3) din Codul fiscal

În activitatea oricărei entități din anumite motive fie întemeiate, fie mai puțin întemeiate pot apărea creanțe ale entităților, creanțe aferente bugetului, avansurilor acordate, ale personalului etc. al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, conform actelor normative în vigoare, creanțele compromise urmează a fi casate. Casarea acestora atrage după sine o serie de ajustări în scopuri fiscale. În prezentul articol ne propunem să analizăm atât sub aspect contabil, cât și fiscal modul de casare a acestora, documentele confirmative care stau la baza derecunoașterii lor în contabilitate, momentul în care creanțele urmează a fi calificate ca compromise, modul de reflectare în Declarația VEN 12 și în Declarația privind TVA.

Întreprinderea este producător de țigări. Procesul tehnologic de producere a țigărilor presupune un lanț de procese tehnologice consecutiv de la colectarea frunzelor de tutun, dospirea, uscarea, fermentarea, maturarea până la prelucrarea țigărilor și împachetarea lor. Desfășurarea activității de întreprinzător menționate presupune că, întreprinderea, pe lângă producția finală obține și un șir de rebuturi și deșeuri.

În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, impozitul reținut conform art. 88-91 se achită la buget de către persoana care a efectuat reținerea pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile.

În conformitate cu prevederile art. 92 alin.(3) din Codul fiscal

Ministerul Finanţelor, întru executarea art.12 alin.(1) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287 din 15 decembrie 2017 și Hotărârii Guvernului RM nr.294 din 17 martie 1998 “Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997” , cu modificările şi completările ulterioare, a emis Ordinul nr. 65 din 18.04.2019 Cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special “Aviz de însoţire a mărfii” şi a Dispoziţiilor privind modul de operare cu formularul tipizat de document primar cu regim special “Aviz de însoţire a mărfii”. Conform pct. 4 din ordinul menționat, noul formular de strictă evidență cu regim special se aplică începând cu 1 mai 2019.

În scopul executării prevederilor art. 92 alin. (5) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997

Potrivit art.102 alin. (1) din Codul fiscal, în cazul achitării TVA la buget, subiecţilor impozabili, înregistraţi în calitate de plătitori ai TVA, li se permite deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai TVA, pe valorile materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător.

Prin Hotărârea Curții de Apel Bălți din 25 septembrie 2014 a fost intentat procesul de insolvabilitate fată de debitorul ,,X”. Începând cu luna iulie 2015, este inițiat procesul de vânzare a unui șir de bunuri imobile grevate de către debitorul ,,X” – în proces de lichidare în favoarea unei instituții financiare (bancă comercială). Ulterior, pe motiv că bunurile imobile nu au fost înstrăinate de către administratorul autorizat, creditorul garantat (banca comercială) a solicitat instanței de judecată transmiterea bunurilor grevate în posesie.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a primit până în prezent 2,2 mii de cereri de subvenționare de la producătorii agricoli și se așteaptă să fie depuse până la încheierea campaniei, la sfârșitul lunii octombrie, încă 1500-1700 de dosare.

Dreptul la scutirea personală în mărime stabilită de art.33 din Codul fiscal (CF) îl au persoanele fizice rezidente care au un venit anual impozabil mai mic de 360 mii de lei, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 901 din Codul fiscal1. Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii Executivului cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului și urmează a fi discutat în cadrul ședinței secretarilor ministerelor, ce va avea loc mâine, 28 noiembrie curent.

Publicația noastră a adus la cunoștința utilizatorilor faptul publicării de către Casa Națională de Asigurări Sociale a particularităţilor calculării şi achitării contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în anul 2019. În același document este expres indicat că contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii se consideră achitate din momentul încasării acestora la contul Ministerului Finanţelor – Trezoreria de Stat, iar pentru asigurarea achitării şi evidenţei plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2019,

Stimați contribuabili, Serviciul Fiscal de Stat vă propune acest Calendar, reamintind datele prezentării rapoartelor fiscale în luna septembrie 2019. Vă atenționăm că la 25 septembrie expiră termenul de prezentare a dărilor de seamă fiscale, precum și termenul de achitare a impozitelor, taxelor și a contribuțiilor de asigurări sociale.

Conform prevederilor art. 947 din Codul civil (CC), clauza penală este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulând că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun (penalitate). Aceasta poate garanta numai o creanţă valabilă. Penalitatea poate fi stipulată în mărime fixă sau sub forma unei cote din valoarea obligaţiei garantate prin clauza penală, sau a părţii neexecutate, inclusiv sub forma unei dobânzi de întârziere. Totodată, părţile pot conveni asupra unei penalităţi mai mari decât prejudiciul.

Conform prevederilor art. 117 alin. (4) din Codul muncii (CM), în caz de deces al salariatului, remunerarea ce i se cuvine, inclusiv pentru concediile nefolosite, se plăteşte integral soţului (soţiei), copiilor majori sau părinţilor defunctului, iar în lipsa acestora – altor moştenitori, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Din conţinutul prevederilor citate supra conchidem că, primele persoane care au prioritate la primirea plăţilor salariale pentru salariatul care a decedat, chiar dacă nu au intrat încă în moştenire şi nu au un certificate de moştenitor sunt: – soţul (soţia) – copii majori – părinţii defunctului.

Administratorii pieţelor au obligațiile de achitare a taxei de piață