Parlamentul a aprobat în ședința de astăzi proiectul de hotărâre privind instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în perioada 1 aprilie-30 mai curent.   Decizia de instituire a stării de urgență se bazează pe Raportul Comisiei pentru Situaţii Excepţionale privind necesitatea declarării stării de urgenţă, potrivit căruia, până la data de 28 martie 2021 au fost înregistrate 226521 cazuri de COVID-19, dintre care cazuri active – 19926. Incidenţa în ultimele 14 zile este de 635 cazuri la 100 mii persoane, incidenţa totală – 6520 cazuri la 100 mii oameni, mortalitatea în ultimele 14 zile este de 14 decese la 100 mii persoane, iar mortalitatea totală – 138 decese la 100 mii persoane. Formele grave reprezintă 8,6 %, formele medii – 10,8%, formele uşoare şi asimptomatice – 80,6%.

Dragi colegi, Profesioniștii reuniți în Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Moldova afirmă cu certitudine că bilanțul acestor 10 de ani ai P.P. „Monitorul Fiscal FISC.MD” este unul pozitiv, marcat prin exercitarea cu onestitate și conștiință profesională a misiunii de a contribui la dezvoltarea economică a Republicii Moldova, sprijinirea comunicării, schimbului de idei, opinii, precum și informarea contribuabililor despre poziția oficială a Serviciului Fiscal de Stat referitor la implementarea legislației fiscale.

În urma controlului fiscal la compartimentul „impozit pe venit din activitatea de întreprinzător” s-a stabilit că agentul X a atribuit la deduceri în scopuri fiscale în perioadele fiscale 2018-2019 cotizații la o asociație de business, însă al cărei membru a devenit oficial din 01.07.2019. Respectiv, la determinarea obligațiilor fiscale privind impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător cheltuielile suportate de întreprindere sub formă de cotizații pe parcursul anilor 2018-2019 au fost excluse de la cheltuieli deductibile în scopuri fiscale. Întreprinderea este de acord doar cu excluderea cheltuielilor respective când acesta nu era membru oficial al asociației respective. Corect sau nu au procedat angajații SFS?  

„Guvernul pregătește un set de măsuri pentru a sprijini businessul. Voi purta discuții și cu reprezentanții băncilor pentru ca să amâne plata creditelor ipotecare. Toți antreprenorii și cetățenii trebuie să înțeleagă că avem acum o grijă comună: de a proteja țara de acest virus de tip nou,” – a declarant prim-ministrul Ion Chicu după tradiționala ședința comună de luni cu Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, și speakerul Parlamentului, Zinaida Greceanîi. Declarația a fost făcută în contextul ultimelor măsuri decise pe platforma Comisiei Naționale Extraordinare de sănătate publică în vederea combaterii răspândirii coronavirusului pe teritoriul RM. Ion Chicu a anunțat că tot astăzi, începând cu ora 16:30, va convoca în ședință Comisia pentru Situații Excepționale pentru a decide asupra decretării stării de urgență.

Experți din domeniul vamal (atât din țară, cât și internaționali) s-au întrunit astăzi, 26 martie, în cea de-a doua zi a conferinței dedicate facilitării comerțului transfrontalier, în care au fost puse în discuție aspectele ce țin de determinarea valorii în vamă, logistica transfrontalieră în e-comerț, instrumente de stimulare a acestuia din perspectivă publică și corporativă, precum și asigurarea conformării la reglementările vamale.   Evenimentul este organizat de Serviciul Vamal, Delegația UE în Republica Moldova, Programul USAID Reforme Structurale în Moldova și Camera de Comerț Americană din Moldova în parteneriat cu Asociația Businessului European.

Persoana juridică rezidentă a beneficiat de servicii (de publicitate) livrate prin intermediul rețelelor electronice de la un nerezident ce nu deține o formă de organizare juridică pe teritoriul RM. De pe cardul business al companiei rezidente a fost retrasă suma, care corespunde cu suma din invoice, care include și TVA aferent serviciilor. În conformitate cu art.94 lit. c) și art.115 din Codul fiscal, acestea se califică drept import de servicii și, respectiv, beneficiarul are obligația să achite și să declare TVA aferent serviciilor importate. Ce acțiuni urmează să întreprindă părțile contractate la tranzacție, în sensul evitării achitării duble a sumei TVA de către beneficiarul serviciilor?  

Se va permite deducerea cheltuielilor privind amortizarea mijloacelor fixe transmise în baza contractului de comodat  și a sumei TVA aferentă acestora?   Contractul de comodat, potrivit art.1234 din Codul civil al RM (CC), este cel prin care o parte (comodant) se obligă să dea cu titlu gratuit un bun în folosinţă celeilalte părţi (comodatar), iar aceasta se obligă să restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat. Contractul de comodat poate prevedea compensarea de către comodatar a uzurii bunului.

Întreprinderea „X” a încheiat un contract cu persoana fizică-cetățeanul „Y” conform căruia ultima scrie scenariul pentru un spot publicitar. Condițiile contractuale prevăd achitarea pentru scenariul prezentat până la finele lunii mai 2021. În acest caz, care este regimul fiscal prin prisma impozitului pe venit  aplicat plății respective? Se consideră plata respectivă (serviciul prestat) drept de royalty sau nu?

Asigurarea unei legislații fiscale și vamale favorabile dezvoltării economice, consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice și susținerea mediului de afaceri sunt prioritățile politicii fiscale și vamale pentru anul 2021.   Astăzi, 30 septembrie 2020, în cadrul ședinței comune a comitetelor sectoriale ale Camerei de Comerț și Industrie, secretarul Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, a prezentat principalele subiecte discutate în cadrul întâlnirilor organizate în contextul politicii fiscale și vamale pentru anul 2021 cu asociațiile de business.

În perioada 19-20 noiembrie curent, în țara noastră s-a desfășurat un important eveniment consacrat mediului de afaceri, promovării exporturilor și atragerii investițiilor – Moldova Business Week 2020. În condițiile impuse de pandemie, ediția din acest an a avut loc în format online, cu participarea a circa 1200 de reprezentanți ai asociațiilor de business, fondurilor investiționale, camerelor de comerț, investitorilor străini și oameni de afaceri din 70 de țări.   Organizatorii au oferit și paneluri de discuții, în calitate de experți fiind invitați specialiști internaționali și locali din diferite domenii.

Moldova IT Park face bilanțul a trei ani de activitate și trasează perspectivele de dezvoltare pentru următorii cinci ani în cadrul adunării generale, care a avut loc astăzi, 31 martie. În cadrul evenimentului au fost totalizate rezultatele activității Moldova IT Park în anul 2020 și prezentată Strategia Moldova IT Park pentru perioada 2021 – 2025.   „Moldova IT Park” constituie astăzi, indiscutabil, un model de succes, unic în plan internațional, care trebuie dezvoltat și promovat în continuare. Iar, evoluția cifrei de afaceri în industria IT în ultimii ani confirmă faptul că adoptarea Legii cu privire la parcurile pentru tehnologia informației și crearea Moldova IT park a fost cea mai importantă inițiativă de dezvoltare a industriei IT din Republica Moldova și de sporire a competitivității acesteia la nivel regional, a menționat secretarul de stat al al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Mihail Lupașcu.

BPO (business process outsourcing) desemneaza acele activitati externalizate de către o companie către un terț și este unul din domeniile cu cea mai mare rata de angajabilitate la momentul actual. În cadrul BPO se evidențiază zona de call-center, cu o pondere semnificativă în special în ceea ce privește numărul de angajați. Republica Moldova a devenit locul ideal pentru serviciile near-shore ca rezultat al unui sistem de învățământ cu rezultate satisfăcătoare ca medie și a forței de munca de bună calitate. Conform Association Business Service Leaders (ABSL), industria BPO/call-center a crescut cu 10-30% în ultimii ani și continuă să se extindă de la an la an. Principalii jucători din industrie prezic că aceasta poate sa ajungă domeniul cu cea mai mare angajabilitate. Prin urmare, se impune necesitatea investigării veniturilor generate de angajații acestui sector, din punct de vedere fiscal și contabil.

Опубликованный в «Monitorul Oficial» пакет мер налоговой политики на 2021 г. не предусматривает снижения необлагаемого лимита посылок категории «B2C» (business to consumer). Соответственно, в 2021 г. он сохранится на действующем уровне - 200 евро.   Напомним, Минфин предлагал снизить этот лимит с 200 до 100 евро, указывая на то, что высокий беспошлинный порог для международных почтовых отправлений способствует развитию нелояльной конкуренции по отношению к местным производителям и импортерам-резидентам, которые платят все налоги,

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), deja de 14 ani contribuie la inițierea și dezvoltarea afacerilor și ghidează antreprenorii în gestionarea corectă și profitabilă a businessul mic și mijlociu. Pe parcursul acestor ani ODIMM a susținut financiar 4500 de companii, valoarea totală a suportului constituind 665 mil. lei, ceea ce a generat venituri în economia națională de circa 2 mld. lei și crearea 11 mii locuri de muncă. Totodată, în această perioadă peste 150 mii de persoane au beneficiat de diferite servicii oferite de ODIMM.   Rezultatele obținute de ODIMM, dar și cele mai importante priorități în suportul sectorului ÎMM au fost prezentate astăzi, 17 mai, în cadrul conferinței de presă organizate cu ocazia marcării a 14 ani de activitate ai ODIMM.

Proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative (Politica bugetar-fiscală pentru anul 2021) a fost aprobat de Parlament, în ședința plenară de astăzi, în prima lectură, anunață direcția generală comunicare și relații publice a Parlamentului Republicii Moldova.   Documentul a fost elaborat de către Guvern, ținându-se cont de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional, dar și de condițiile climaterice nefavorabile și, respectiv, de necesitatea susținerii mai multor domenii economice, sectorului agroindustrial și populației. Potrivit autorilor, proiectul reflectă soluțiile optime de racordare la condițiile existente.

„În contextul crizei pandemice, Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat Foaia de Parcurs privind digitalizarea economiei. Pe parcursul ultimilor cinci luni lucrăm la identificarea noilor rezerve de creștere a activității antreprenoriale în Republica Moldova, facilitarea interacțiunii la distanță dintre Guvern, comunitatea de business și consumatori, iar dezvoltarea comerțului electronic și digitalizarea tuturor serviciilor pentru business este o prioritate a Guvernului Republicii Moldova”, a declarat Vitalie Tarlev, secretarul de stat al MEI, în cadrul Forumului economic al țărilor din Comunitatea Statelor Independente (CSI).   Participanții la eveniment au pus în discuție consolidarea cooperării economice în contextul situației pandemice COVID-19, dezvoltarea comerțului electronic,

Partea I a fost publicată în nr. 6(54) Veniturile independente Cu referire la veniturile independente, merită a fi menționat că acestea acoperă, în mare parte, activitatea de întreprinzător definită în Codul fiscal1 desfășurată de persoanele fizice (inclusiv activitatea profesională sau independentă în sensul CF).

Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI) propune, în calitate de măsură ce va asigura redresarea situației în economia națională, valorificarea capacităților IMM inovative cu valoare adăugată înaltă, fiind urmărit scopul stimulării activităților de cercetare-dezvoltare-inovare în sectorul real al economiei prin elaborarea Programului de retehnologizare a ÎMM-urilor.   Atingerea scopului va fi asigurată prin identificarea sectoarelor și sub-sectoarelor care pot contribui la substituirea importurilor sau pot fi parte a unor lanțuri valorice. Astfel, este propusă efectuarea unui studiu de fezabilitate pentru crearea în țara noastră a Inno Hub Moldova,

Contribuția la adoptarea și aplicarea legislației în domeniul mediului se regăsește printre prioritățile comunității de business. Cum se poate implica mediul de afaceri în protecția mediului, care este stadiul actual al cadrului normativ în domeniul gestionării deșeurilor și ce practici putem prelua din regiune – aceste și alte subiecte au fost discutate în cadrul mesei rotunde cu genericul „Sporirea rezilienței ecologice prin implicarea mediului de afaceri din RM”, organizată astăzi de AmCham Moldova și PRIAevents în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Până la 31 martie 2021 companiile private pot depune dosarul pentru a participa la concursul „Implementarea  standardelor de integritate în sectorul privat”. Premiul Integrității va fi acordat de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în cadrul concursului „Marca comercială a anului” organizat de Camera de Comerț și Industrie.   La concurs pot participa societățile comerciale reprezentante ale businessului mare, mic şi mijlociu (cu excepția celor care dețin statut de entitate publică potrivit Legii Integrității) și care dețin cel puțin o cerere de înregistrare a mărcii sau o marcă comercială înregistrată.