Situaţia încasărilor din TVA în România s-a înrăutăţit inexplicabil în luna iulie. Dacă pe primele şase luni din an încasările din TVA au scăzut cu 4%, an la an, în iulie faţă de iulie 2016 ele sunt mai mici cu 8%. Gaura pe tot anul poate ajunge la 6 mld. lei. Dacă trendul continuă şi vom avea o scădere pe semestrul doi de 8%, atunci vor lipsi din buget 6 mld. lei, faţă de programarea de 54 mld. lei. Astfel, Finanţele şi-au propus să strângă din TVA 54 mld. lei, dar, dacă această tendinţă din iulie se va menţine, vor strânge, în realitate, doar 48 mld. lei. În 2016, încasările din TVA au fost de 52 mld. lei. De aici vine, cel mai probabil, nervozitatea din cadrul partidului de guvernământ care se vede complet descoperit şi încearcă, prin reinventări de taxe, să acopere golurile.

Munca pe fracțiune de normă va fi retribuită proporţional timpului lucrat sau în dependență de volumul lucrului efectuat, iar tratamentul mai puțin favorabil al salariaților cu timp de muncă parțial faţă de salariații cu normă întreagă, care prestează o muncă echivalentă la aceeași unitate, va fi interzis. Proiectul susținut de Guvern vine cu completări ce țin de reglementarea muncii pe fracțiune de normă, asigurarea securității muncii în cazul femeilor însărcinate, protecția lucrătorilor în situațiile de transfer a unităților etc.

Banca Națională, săptămâna trecută, a difuzat un comunicat în care vine cu mai mute precizări privindevoluția leului față de valutele de referință. Economistul Iurie Gotișan a explicat și el, în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic” că „tendința de apreciere a leului faţă de dolar și euro este un factor care poate reduce din creşterea preţurilor, care şi aşa sunt ridicate. Întărirea leului este convenabilă și pentru cei care au de rambursat credite în euro sau dolari”.

La 12 ianuarie 2019 a intrat în vigoare Legea nr.279 din 15.12.2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare (în continuare — Legea nr. 279/2017), care definește cerințele şi responsabilitățile generale ce reglementează informațiile referitoare la produsele alimentare, în special etichetarea lor. Legea nr. 279/2017 prevede mijloacele pentru garantarea dreptului consumatorilor la informare şi procedurile pentru furnizarea informației respective, ținând cont de necesitatea prevederii unei flexibilități pentru a răspunde evoluției şi noilor cerințe privind informațiile.

Legea bugetului de stat pentru 2017 indică o potențială supraevaluare a veniturilor bugetare ale României, concomitent cu o probabilă subevaluare a cheltuielilor curente, ceea ce este de natură să încline puternic balanța riscurilor în sensul înregistrării în execuție a unui deficit mai mare decât cel proiectat în lipsa unor măsuri corective, se arată în opinia preliminară a Consiliului fiscal cu privire la Legea bugetului de stat și Legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2017.

Cea de-a III-a reuniune a Subcomitetului RM-UE pentru economie, aspecte sociale și sectoriale, Cluster II ”Industrie și politici antreprenoriale, minerit și materie primă, turism, dreptul companiilor și guvernanță corporativă, protecția consumatorilor și fiscalitate” s-a desfășurat la Bruxelles. Delegația din Republica Moldova a prezentat cele mai recente evoluții în domeniul politicilor industriale și antreprenoriale, al mineritului și materiilor prime, turismului, dreptul companiilor și guvernanță corporativă, protecția consumatorilor și particularitățile politicii fiscale ale ţării.

Potrivit art.370 alin.(2) din Codul fiscal

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

145 de întreprinderi din țara noastră, participante la concursurile „Marca comercială a anului 2016″, „Premiul pentru realizări în domeniul calității” și Expoziția națională „Fabricat în Moldova”, au fost premiate în cadrul celui mai important eveniment al businessului autohton — „Gala Businessului Moldovenesc”, organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI) în parteneriat cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI).

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

În cadrul ședinței Executivului din 3 octombrie curent a fost aprobată Hotărârea Guvernului cu privire la constituirea Comisiei de coordonare a activităților în domeniul migrației și azilului. Anterior, prin Hotărârea Guvernului nr. 133 din 23.02.2010 a fost instituită Comisia pentru coordonarea unor activităţi ce ţin de procesul migraţional. Dat fiind faptul că, în perioada ultimilor ani, a fost efectuat un şir de modificări în cadrului legal, este necesară actualizarea și eficientizarea activităţii Comisiei şi revizuirea componenţei acesteia, a comunicat ministrul Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan.

Partea I. §2. CAUZELE REZOLUȚIUNII Prezentarea generală. Rezoluţiunea contractului constituie o încetare prematură a raportului juridic dintre părţile contractante, care contravine raţiunii fundamentale a oricărui contract, și anume executarea corespunzătoare a obligaţiilor generate astfel. Rezoluţiunea, de asemenea, este o derogare de la principiul obligativităţii contractului (pacta sunt servanda). Din aceste raţiuni, art. 1084 alin.(1) din Codul civil (CC) prevede o listă exhaustivă de cauze ale rezoluţiunii: contractul nu poate fi altfel rezolvit decât: a) în temeiurile prevăzute de lege; sau

Curtea de Conturi a realizat Raportul auditului de conformitate combinat cu auditul performanței și auditul financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală în anul 2016, iar Hotărârea cu privire la rapoartele respective a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 229-243 din 7 iulie curent. Scopul misiunii de audit a constat în acumularea probelor pentru obținerea unei asigurări rezonabile asupra conformității planificării, încasării și administrării mijloacelor financiare reflectate în Raportul Guvernului privind executarea FAOAM în anul 2016.

Autoritățile își propun ca până în anul 2023 cifra de de afaceri a companiilor din sectorul TI să crească până la $ 500 mil. Obiectivul se regăsește în Strategia de dezvoltare a industriei tehnologiei informației și a ecosistemului pentru inovare digitală pe anii 2018-2023, care a fost aprobată ieri de cabinetul de miniștri.

În luna august 2018 importurile de mărfuri au atins nivelul de $484,1 mil., cu 0,9% mai puțin față de luna iulie și cu 12,7 % mai mult comparativ cu luna august 2017, comunică Biroul Național de Statistică. Totodată, în ianuarie-august 2018 importurile de mărfuri au constituit $3707,6 mil., volum superior celui înregistrat în perioada similară din anul 2017, cu 23,3%.

Guvernul a aprobat Regulamentul privind birourile (secțiile) comercial-economice în cadrul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale Republicii Moldova peste hotare, care îl va substitui regulamentul similar adoptat în decembrie 2001. Noul regulament este ajustat la rigorile actuale, iar scopul urmărit este să dinamizeze activitatea acestor structuri, să sporească rolul diplomației economice în promovarea intereselor țării în contextul extinderii proceselor integraționale în lume și creșterii concurenței pe piața mondială.

§1. INTRODUCERE Contractul constituie instrumentul juridic prin care bunurile, lucrările și serviciile circulă în cadrul unei economii. Pe măsură ce crește rata de contractare profesionistul este nevoit să ia decizia de a-și standardiza procesele, inclusiv contractele ce le folosește. Contractele standardizate sunt un fenomen care ajută economia modernă: asigură egalitatea în condiții contractuale a tuturor clienților, dar și asigură diminuarea riscurilor juridice pentru profesionistul care le folosește în activitatea sa.

La 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectură finală proiectul de lege privind modernizarea Codului civil (CC, Cod) și modificarea și completarea unor acte legislative. După promulgare și publicare oficială, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 20191.

La 30 iunie 2016, activele oficiale de rezervă au constituit 1,874.60 mil. dolari SUA, în descreștere cu 17.24 mil. dolari SUA în comparaţie cu 31 mai 2016, când acestea au constituit 1,891.84 mil. dolari SUA.

Cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2017, este de 5300 lei. Cabinetul de miniştri a aprobat, în cadrul şedinţei de miercuri, o hotărâre de Guvern în acest sens.