Pentru a asigura o administrare eficientă a contribuțiilor obligatorii la Fondul viei și vinului (FVV) pentru perioada anilor 2020 și 2021 de către entitățile economice, în acest articol vom examina principalele aspecte aferente procesului respectiv, printre care reglementarea modalității de trecere în cont a obligațiilor achitate, necesitatea ajustării dărilor de seamă prezentate în anul 2020, precum și necesitatea ajustării Declarației cu privire la impozitul pe venit pe perioada fiscală 2019 (forma VEN 12).

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

Autoritățile intenționează să opereze mai multe modificări în procedurile de acordare a subvențiilor în avans din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (FNDAMR). Un proiect de hotărâre de Guvern în acest sens a fost aprobat în ședința Executivului din 27 aprilie curent.   Astfel, în cadrul primei tranșe a subvențiilor în avans pentru măsurile ce vizează îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice rurale, dezvoltarea localităților și diversificarea economiei rurale prin activități nonagricole vor fi acordate 80% din valoarea subvenției aprobate.

Premierul Ion Chicu a avut o ședință de lucru cu grupul de experți ai Consiliului Economic, în cadrul căreia au fost prezentate  rezultatele Studiului de impact al pandemiei COVID 19 asupra sectoarelor economice.   Documentul a fost elaborat în baza consultărilor cu reprezentanții a peste 20 de sectoare economice în baza informației sistematizate de la Biroul Național de Statistică și alte instituții de stat. Matricea COVID-19 a scos în relief probleme specifice sectoarelor economiei naționale, dar vine și cu măsuri concrete de depășire a crizei.

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent ar putea fi majorate cu 2634,9 mil. lei sau cu 5,2% față de indicatorul aprobat inițial, cheltuielile – cu 6884,9 mil. lei sau cu 10,6%, iar soldul bugetar ar putea crește cu 4250,0 mil. lei (28,1%).   În ședința de astăzi, 18 aprilie, Cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2022 nr. 205/2021.   Astfel, veniturile bugetului de stat ar putea constitui 52,7 mld. lei datorită majorării veniturilor la componenta de bază cu 2,52 mld. lei și la veniturile proiectelor finanțate din surse externe – cu 115,2 mil. lei. Creșterea veniturilor provenite din impozite și taxe este estimată la circa 2,7%, a încasărilor din granturi – de 2 ori, precum și a încasărilor din alte venituri – cu circa 10,7%.

Măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor atribuite la categoria „Active neproductive” sunt aspecte destul de problematice în sectorul bugetar. Acestea sunt condiţionate, în mare parte, de nesoluționarea metodologică în actele de reglementare în domeniu, din care motiv rămân a fi frecvent abordate în literatura de specialitate, generând multiple discuţii și sugestii în rândurile profesioniștilor.

Prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală) (în continuare – Legea nr. 214/2024) au fost operate mai multe completări și modificări în Codul fiscal (în continuare – CF). În articolul dat vom analiza unele modificări care au fost introduse în titlul II din CF

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură va distribui 200 mil. lei din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (FNDAMR) pentru compensarea parțială a accizelor la motorina utilizată de producătorii agricoli în anul 2022. Proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind modul de repartizare a mijloacelor FNDAMR pentru compensarea parțială a accizelor la motorină a fost aprobat de Guvern în ședința de astăzi, 27 aprilie 2022.   Astfel, accizele la motorină vor fi compensate în mărime de 30% din cota stabilită pentru anul 2022 (894 lei per tonă), iar valoarea maximă a compensației acordate unui beneficiar nu va depăși suma de 100 mii lei anual.

Salariatul este obligat să achite primele de asigurare obligatorie de asistenţă medical (AOAM) în modul stabilit de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice cu privire la сondiţiile de asigurare medicală a angajaților. La determinarea obiectului impozabil privind impozitul pe venit pentru persoana fizică se permite deducerea sumelor pentru primele de AOAM achitate de persoanele fizice în

Subiecții impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar sunt stabiliți în art. 277 alin. (1) din Codul fiscal (CF), iar obiectele impunerii cu acestea - în art. 278 alin. (1) din CF. Impozitarea bunurilor imobiliare și terenurilor este reglementată de prevederile:

În conformitate cu prevederile alin. (13) art. 24 din Codul fiscal (CF), în redacția anului 2022, deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor, dar fără a depăşi limitele stabilite de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pentru produsele din tutun de la poziţiile tarifare

Fondarea întreprinderii este un subiect foarte important pentru persoanele care doresc să inițieze o afacere și care inițial doresc să cunoască toate acțiunile necesare a fi întreprinse și actele ce urmează a fi întocmite în acest sens. Cu toate acestea, aspectele juridice ce țin de lichidarea

Pe parcursul anului 2022 întreprinderile mici și mijlocii din țara noastră vor avea posibilitatea să acceseze noi programe implementate de Organizația de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Faptul a fost anunțat în cadrul unei conferințe organizată de Ministerul Economiei și ODIMM.   După cum a menționat directorul interimar ODIMM, Dumitru Pîntea, în bugetul de stat pentru anul curent sunt aprobate mijloace financiare în sumă de 140 mil. lei pentru implementarea proiectelor gestionate de ODIMM, dar urmează discuții cu partenerii externi pentru a extinde resursele disponibile, astfel încât să sporească suportul oferit pentru dezvoltarea IMM-urilor.

Pe fondul descreșterilor din perioada de criză din anul 2020, activitatea investițională în Republica Moldova s-a relansat în lunile ianuarie-septembrie ale anului 2021, menționează Ministerul Economiei în  Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM,  făcut public recent. Conform datelor oficiale, în primele nouă luni ale anului precedent volumul investițiilor în active imobilizate a crescut cu 16,6%, însumând circa 18,3 mld. lei.   În opinia experților, sporirea investițiilor proprii ale agenților economici efectuate în tehnologii noi, mașini și utilaje, precum și creșterea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii publice au constituit factorii de bază care au influențat majorarea volumului investițiilor. Astfel, investițiile proprii ale agenților economici a asigurat în perioada analizată peste de 76% din creșterea investițiilor totale.

Vârsta tinerilor fermieri care se pot încadra în programul de acordare a subvențiilor în avans va fi extinsă de la 35 la 40 de ani. Executivul a aprobat ieri un proiect de lege ce prevede modificări la Legea cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturi și mediului rural. Proiectul are ca scop optimizarea și eficientizarea politicii statului în domeniul subvenționării în agricultură.

Prevederi generale privind combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată în temeiul contractelor încheiate între profesioniști sau între profesioniști și autoritățile publice. În acest articol ne propunem să analizăm cadrul normativ recent,

Casa Naţională de Asigurări Sociale vine cu precizarea modului de declarare a indemnizaţiilor şi compensaţiilor acordate de către angajatori în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID – 19, ținând cont de modificările operate în Hotărârea Guvernului nr.316/2021 prin HG nr.61 din 2 februarie 2022. Astfel, aspectele aferente declarării sumelor indemnizaţiilor reglementate prin actul menţionat în Darea de seamă IPC 21 sunt prezentate în continuare.   În pct. 16 din Anexa nr. 1 al HG nr.316/2021 este menţionat că cuantumul indemnizaţiei acordate din bugetul de stat este calculat prin înmulţirea numărului de zile libere acordate cu 50% din salariul de bază al salariatului,

Acordarea compensațiilor pentru acoperirea unei părți din cheltuielile de consum a energiei termice în sistem centralizat, la consumul de energie electrică sau gaze naturale pentru consumatori, în funcție de gradul de vulnerabilitate a acestora, este una din măsurile pe care autoritățile planifică să o includă suplimentar în Planul național de acțiuni pentru atenuare crizei energetice.

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din țara noastră vor putea aplica la un nou instrument de finanțare – garanția de portofoliu de credite, emisă de către Fondul de Garantare a Creditelor (FGC). Acesta este gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   În Monitorul Oficial din 20 aprilie curent a fost publicată Legea nr. 79 din 31 martie 2022 prin care a fost modificată Legea nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii.  

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind vehiculele scoase din uz (proiectul Regulamentului). Necesitatea elaborării acestuia, în opinia autorilor, este condiționată de faptul că problema gestionării vehiculelor scoase din uz (VSU), inclusiv componentelor și materialelor acestora, este foarte acută, având în vedere ratele de reciclare și valorificare a deșeurilor foarte reduse și în mare parte operate ilegal.   Legislația actuală nu reglementează măsuri pentru colectarea și tratarea tipurilor speciale de deșeuri, cum ar fi cele voluminoase (inclusiv VSU),