Furnizorii de educaţie vor elabora, aproba şi coordona cu alte ministere de resort programele de formare profesională potrivit metodologiei de elaborare a programelor şi curriculumului. Astfel, pentru simplificarea şi debirocratizarea procedurii de evaluare în vederea autorizării de funcţionare provizorie sau acreditării, se exclude prevederea conform căreia Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării coordonează programele de formare profesională continuă. Ieri, 27 februarie, Guvernul a aprobat proiectul hotărârii pentru modificarea Regulamentului cu privire la formarea continuă a adulților.

Moldova va extinde comerțul cu țările Acordului central-european de comerț liber (CEFTA) în rezultatul simplificării formalităților vamale. Acest lucru este prevăzut de legea votată de Parlament de aprobare a celui de-al V Protocol adițional la acordul de modificare și aderare la Acordul central-european de comerț liber (CEFTA), aprobat pe 26 mai 2017 la Belgrad.

Primul bilanț al activității noii instituții publice „Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe” (CTIF), create în anul 2018 în contextul reformei administrației publice promovate de Guvern prin fuziunea a trei întreprinderi de stat – „Fintehinform”, „Fiscservinform” și „Vamservinform”, precum și principalele priorități ale acesteia pentru anul 2019, au fost consemnate de directorul CTIF, Corneliu Jaloba, într-un interviu publicat pe portalului curentul.md. Potrivit directorului CTIF, în cele cinci luni de activitate (reorganizarea și fuziunea întreprinderilor menționate a fost finalizată la 1.08.2018) instituția a reușit să obțină două rezultate importante: a asigurat continuitatea în

Pe parcursul anului 2018, Agenția Servicii Publice a lansat un serviciu nou, destinat cetățenilor care doresc să perfecteze actele de proprietate pentru bunurile imobile din localitățile rurale în baza certificatului de moștenire, prin metoda simplificată, conform căreia bunurile imobile moștenite sunt identificate în baza materialului cartografic existent, iar înregistrarea dreptului de proprietate se face cu titlul provizoriu. Costul lucrărilor cadastrale simplificate este de 200 lei pentru un bun imobil, până în prezent deja fiind solicitate 80 de astfel de proceduri. Despre acesta și alte rezultate înregistrate de Agenția Servicii Publice a vorbit directorul ASP, Serghei Railean, în cadrul unei conferințe de totalizare.

Astăzi, 25 martie 2021, a fost dat startul conferinței dedicate facilitării comerțului transfrontalier. Evenimentul se va desfășura pe parcursul a două zile, fiind organizat de Serviciul Vamal, Delegația UE în Republica Moldova, Programul USAID Reforme Structurale în Moldova și Camera de Comerț Americană din Moldova în parteneriat cu Asociația Businessului European.   Conferința reprezintă o platformă interactivă de dialog strategic pentru specialiștii în domeniul vamal de nivel local și internațional, obiectivul evenimentului fiind  conștientizarea rolului strategic al calității reglementărilor vamale asupra fluxului de bunuri, precum și reconfirmarea vectorilor de modernizare a cadrului vamal în contextul acordului de Asociere RM-UE.  

În contextul accelerării proceselor de globalizare și simplificării circulației transfrontaliere a mijloacelor financiare și a capitalurilor, schimbul reciproc de informații între state cu privire la activele financiare deținute de persoane fizice și persoane juridice pe teritoriul unui stat străin a devenit o necesitate stringentă pentru combaterea fraudei și evaziunii fiscale, precum și pentru consolidarea capacităților administrațiilor fiscale de colectare a impozitelor și taxelor.

Cuantumul scutirii persoanelor fizice (rezidente) se va majora cu 5%,  de la 24 mii la 25,2 mii lei, iar scutirea pentru persoanele întreținute – cu 50% și va crește de la 3 mii la 4,5 mii lei. Prevederile sunt incluse în proiectul legii privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021, care a fost aprobată în lectura a doua în cadrul ședinței plenare a Legislativului din 16 decembrie curent.   Tot cu 5% se majorează suma scutirii suplimentare (de la 18 mii la 18,9 mii lei) pentru persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată1 la art.33 alin.(2), cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală.

Conform modificărilor operate prin Legea nr.257/2020 la Codul fiscal (art.901), începând cu anul 2021 dobânzile achitate persoanelor fizice rezidente devin venituri impozabile, din care se va reține un impozit în mărime de 3%, ceea ce constituie 25% din cota standard aprobată pentru anul 2021. Astfel, plătitorii acestor venituri (băncile, asociațiile de economii și împrumut, emitenții de valori mobiliare corporative) vor reține impozitul respectiv.   În scopul simplificării procedurii de declarare și de onorare a obligațiilor fiscale ale persoanelor fizice, Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul ordinului cu privire la modificarea Ordinului Ministerului Finanțelor nr.94 din 30 iulie 2020 prin care a fost aprobat formularul tipizat (Forma IPC21)

Prin derogare de la lit. a) art. 5 din Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, angajatorii care în luna de gestiune nu calculează contribuții de asigurări sociale şi nu au angajați nu vor fi obligați să prezente darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală şi a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate pentru luna respectivă. Această normă se conține în proiectul legii cu privire la modificarea unor acte legislative, aprobat astăzi, 11 februarie 2019, de Guvern, prin angajarea răspunderii în fața Parlamentului.

În conformitate cu Legea nr. 93/2017 cu privire la statistica oficială toate entitățile care practică activitate agricolă, inclusiv avicultura, activități auxiliare ale agriculturii, indiferent de forma organizatorico-juridică, precum și gospodăriile țărănești (de fermier) care dispun de 50 ha și mai

Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat propuneri ce țin de extinderea măsurilor economice pentru anul 2021, obiectivul general al acestora fiind recuperarea creșterii economice a Moldovei și asigurarea bunăstării populației care sunt afectate de pandemia COVID-19. Propunerile au la bază rezultatele unei analize a datelor primare, inclusiv a celor publicate de Biroul Național de Statistică, cât și  consultarea detaliată a mai multor studii realizate de organizațiile de profil și experți din domeniul economic.   În vederea recuperării economice, MEI propune realizarea acțiunilor axate pe stimularea și dezvoltarea capitalului productiv și a competitivității companiilor,

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

În activitatea oricărei entități survin situații în care utilajele, echipamentele deținute nu produc efectele economice corespunzătoare sau randamentul scontat și, prin urmare, este necesară casarea acestora. Procedura de casare presupune totalitatea operațiunilor aferente scoaterii definitive din folosință și din inventar a unui bun a cărui folosire, reparare sau modernizare nu mai este economică.  Cu toate acestea, anumite elemente sau părți componente ale unui bun, ce necesită a fi casat, pot fi comercializate sau reutilizate. Astfel, complexitatea procesului de casare a bunurilor, intervențiile atât în structura bunului, cât și la nivel contabil, necesită reglementare riguroasă în vederea asigurării principiului eficienței în gestionarea activelor unei entități, în special acelei unde statul este proprietar.

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 30 noiembrie curent, hotărârea privind aprobarea proiectului de lege ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2021. Documentul urmărește asigurarea unei legislații fiscale și vamale favorabile dezvoltării economice, consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice și susținerea mediului de afaceri.   Prioritatea Ministerului Finanțelor în raport cu mediul de afaceri este simplitatea, claritatea și comoditatea procesului de calculare și achitare a impozitelor și taxelor. Reducerea numărului impozitelor și taxelor sau a unor facilități fiscale și vamale este doar o opțiune pe care Guvernul o poate lua în considerare sau nu, în funcție de parametrii bugetari.

 Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a aprobat, în ședința de astăzi, raportul asupra proiectului de modificare a unor acte normative (politica bugetar-fiscală pentru anul 2021), pentru prima lectură.   Documentul a fost elaborat de către Guvern, ținându-se cont de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional, dar și de condițiile climaterice nefavorabile și, respectiv, de necesitatea susținerii mai multor domenii economice, sectorului agroindustrial și populației. Potrivit autorilor, proiectul reflectă soluțiile optime de racordare la condițiile existente.  

Aprobarea pachetului legislativ Pro Busines este una din principalele realizări ale Serviciului Fiscal de Stat din anul 2018, scopul fiind stimularea mediului de afaceri, creșterea veniturilor populației, reducerea economiei tenebre, a salariilor în plic, a evaziunii fiscale și a veniturilor nedeclarate. Constatarea se conține în Raportul de activitate al SFS pentru anul 2018. Reamintim că în Monitorul Oficial din 17 august 2018, au fost publicate cele trei legi ce fac parte din pachetul legislativ de reformă în domeniul fiscal. Astfel, cele mai importante prevederi ale reformei se referă la: • reducerea cotei impozitului pe venit pentru persoanele fizice de la 18% la 12%, prin stabilirea unei cote unice

Persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător și prestează servicii sau lucrări, vor putea beneficia de acordarea scutirii personale stabilite la art.33 din Codul fiscal1 la locul prestării serviciilor sau lucrărilor, cu condiția neutilizării lor pe parcursul perioadei respective la un alt loc de muncă. În Monitorul Oficial din 1 februarie curent a fost publicată Hotărârea nr. 44 din 30 ianuarie 2019 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Măsura are drept scop simplificarea conformării fiscale a contribuabililor și diminuarea poverii administrative privind calcularea obligațiilor fiscale ce ține de impozitul pe venit al persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și prestează servicii sau lucrări.

Începând cu 28 octombrie curent, toate entitățile economice ce dețin statut de plătitor TVA, dar și cele ca nu sunt înregistrate în calitate de plătitor TVA, însă au obligativitatea ținerii evidenței contabile, vor utiliza în procesul desfășurării activității economico-financiare formularul cu regim special factura fiscală unificată pentru documentarea livrărilor impozabile cu TVA și a celor neimpozabile.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în 15 decembrie 2017 cu nr. 287 Legea contabilităţii şi raportării financiare (Legea nr. 287), care a fost publicată în Monitorul Oficial al RM nr. 1-6 din 05.01.2018. Aceasta urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2019 şi reprezintă un interes deosebit pentru toți cei pe care îi vizează, deoarece vine cu unele inovații în comparație cu Legea contabilității 113/2007 (republicată în MO al RM, 2014, nr. 27–34).

Evoluțiile economice naționale și internaționale, concurența internațională au determinat și determină în continuare necesitatea unor noi concepte vamale, fapt ce impune integrarea lor în noul Cod vamal (CV), consideră autorii proiectului CV rescris care a fost examinat și aprobat în cadrul ședinței de Guvern din 8 iulie curent.   Proiectul CV conține 11 titluri, fiecare fiind divizat în capitole și, conform autorilor, vine cu norme juridice noi, precum și introduce noi concepte legislative.   Astfel, în titlul I, în partea ce ține de reprezentarea în vamă, în proiect au fost transpuse prevederile CV al UE cu privire la liberalizarea acestei activități, fiind propusă desfășurarea activității de broker prin eliberarea autorizației de către Serviciul Vamal.