Problema spațiului locativ, precum și problemele dintre companiile de construcții și persoanele care investesc în construcția apartamentelor, sunt majore. Cetăţenii-investitori nu sunt protejaţi în procesele de insolvabilitate a companiilor de construcţii. Deşi în ultimii ani s-a mărit considerabil numărul companiilor de construcţii care au falimentat fără a finaliza blocurile finanţate din investiţiile cetăţenilor, legislația cu privire la insolvabilitate nu prevede careva amendamente suplimentare pentru cazurile de falimentare a companiilor de construcţii care nu şi-au onorat obligaţiile faţă de zeci şi sute de creditori-persoane fizice.

Casa Naţională de Asigurări Sociale a lansat vineri, 13 septembrie curent, un Centru de Apel specializat. Astfel, persoanele care au întrebări ce ţin de stabilirea, calcularea sau plata indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă pot obţine informaţii la numărul de telefon 022 257 777. Centrul de Apel va avea un program de lucru de luni până vineri, între orele 8.00-17.00 și poate fi apelat la tarif ordinar de la telefonul fix sau mobil din orice localitate a Republicii Moldova sau din străinătate. Centrul de Apel este organizat din mijloacele băneşti ale CNAS şi este unul experimental. Totodată, CNAS colectează propuneri de perfecţionare a activităţii acestui centru.

Conform prevederilor art. 7 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinderea, în conformitate cu legislația în vigoare, este obligată să păstreze mijloacele bănești în instituții financiare și să achite plățile la bugetul public național, angajaților, creditorilor, precum și să onoreze celelalte obligații de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din RM, aprobat prin HG nr. 10 din 05.01.2010, reglementează particularitățile delegării și compensarea cheltuielilor pentru deplasarea în interes de serviciu a salariaților încadrați în statele lor de personal sau a persoanelor care practică activități de voluntariat în conformitate cu Legea voluntariatului nr.121 din 18.07.2010, pe teritoriul republicii şi peste hotarele ei.

O persoană fizică angajată a unui agent economic cu genul de activitate de bază realizarea de programe și care corespunde condițiilor prevăzute de art.24 alin. (21) din Legea nr.1164 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal pe parcursul anului se angajează, prin cumul, la un alt agent economic – rezident al parcului pentru tehnologia informației. Va putea beneficia această persoană fizică în continuare (la locul de muncă de bază) de facilitatea prevăzută la art.24 alin.(21) din Legea nr.1164/1997 în situația în care, potrivit art.377 alin.(2) din CF, pentru perioada aplicării impozitului unic nu pot fi acordate, conform art.33–36 din CF, scutiri şi alte deduceri referitoare la plăţile salariale achitate de rezidenţii parcurilor IT?

În practica entităților, în majoritatea cazurilor, valoarea reziduală este nesemnificativă, datorită tendinței entităților de a utiliza imobilizările de-a lungul întregii durate de utilizare.   Totuși, există situații în care imobilizările corporale, de exemplu, pot avea valori reziduale semnificative atunci când entitatea decide, din anumite motive, să nu continue utilizarea acestora de-a lungul întregii durate de viață economică și ia măsuri pentru valorificarea acestora.

Dialogul deschis dintre reprezentații mediului de afaceri și Serviciul Fiscal de Stat va asigura o administrare fiscală mai eficientă și va contribui la perfecționarea cadrului legislativ în domeniul fiscal. Această idee a fost enunțată în cadrul întrunirii organizate la solicitarea Camerei de Comerț Americane cu persoane responsabile din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, fiind puse în discuție principalele aspecte ale politicii fiscale pentru anul curent care îi vizează nemijlocit comunitatea de afaceri. Directorul interimar al Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari, a menționat că una din prioritățile autorității fiscale este crearea climatului favorabil pentru conformarea contribuabililor și realizarea corectă, echitabilă și transparentă în raport cu contribuabilii a sarcinilor de administrare fiscală.

În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71, care nu țin de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la deduceri, cu excepția veniturilor menționate la alin. (4) din articolul respectiv.

1. (29.3.2.12) Persoana care desfășoară activitate profesională în sectorul sănătății are dreptul la trecerea în cont a impozitului pe venit achitat într-un stat străin?

Suntem în campanie de recepționare a Declarației persoanele fizice cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2018. Care este termenul limită în care sunt așteptați contribuabilii la Serviciul Fiscal de Stat? Declaraţia persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune.

Care este modul de reflectare corectă în Darea de seamă IPC 18 a perioadelor şi sumelor indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă în cazul persoanelor care desfăşoară activitate prin cumul în cadrul a mai multor întreprinderi sau cumulează o funcţie în cazul aceleiaşi întreprinderi? De asemenea, solicităm explicaţii cu privire la stabilirea indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă în cazul cumulărilor de funcţii.

Potrivit art. 99 alin. (1) al Codului fiscal (CF) livrarea efectuată la un preț mai mic decât cel de piață din cauza relațiilor specifice stabilite între furnizor și cumpărător (beneficiar) sau din cauză că cumpărătorul (beneficiarul) este angajat al furnizorului constituie livrare impozabilă. Valoarea impozabilă a livrării respective constituie valoarea ei de piață.

Un cetățean al Republicii Moldova activează în calitate de angajat în cadrul unei reprezentanțe permanente de pe teritoriul RM a unei companii din România. Ulterior, acesta se deleagă să activeze în cadrul entității-mame din România pe o perioada de 8 luni. Unde urmează a fi impozitate veniturile salariale achitate de către angajatorul din Republica Moldova ale persoanei vizate? În conformitate cu prevederile art.4 alin.(1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decât cele prevăzute de legislația fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.

Entitatea rezidentă „M” SRL i-a achitat entităţii nerezidente „K” plata pentru serviciul acordat și a reținut impozit pe venit la sursa de plată în baza prevederilor art. 91 din CF, deşi există convenție pentru evitarea dublei impuneri între RM şi statul de rezidenţă fiscală a entităţii nerezidente „K”. Reţinerea impozitului de către „M” SRL s-a efectuat, deoarece acesteia nerezidentul nu i-a prezentat certificatul de rezidență. Cum poate fi restituit impozitul pe venit reţinut la sursă şi în ce mod? Potrivit prevederilor art. 91 alin. (1) liniuţa întâi din CF, persoanele menţionate la art. 90 din CF reţin şi achită un impozit în mărime de 12% din plăţile direcţionate spre achitare nerezidentului aferente veniturilor de la art. 71 din CF, cu excepţia celor specificate la liniuţele a doua, a treia şi a patra din acelaşi alineat.

În cazul achitării plăților pentru produsele alimentare cu tichetul pe purtători de hârtie, suma procurării poate fi mai mică decât valoarea nominală a tichetului, iar comerciantul este limitat prin lege să ofere restul în bani. Ce se întâmplă cu surplusul de bani, care se acumulează la comerciant? Cum va fi contabilizat? La procurarea produselor alimentare cu o valoare mai mică decât valoarea nominală a tichetului, diferența nu se rambursează sub formă de bani.

Serviciul Vamal comunică că, pornind de la definiția valorii de tranzacție, care cuprinde „toate plățile efectuate sau care urmează să fie efectuate de cumpărător către vânzător sau către o persoană terță, care are rolul să îndeplinească obligația vânzătorului, ca o condiție de vânzare a bunurilor importate”, atât redevențele, cât și taxele de licență constituie parte a plății pe care o efectuează cumpărătorul pentru mărfuri. Astfel, la determinarea valorii în vamă, în baza prețului efectiv plătit sau de plătit, se includ redevențele și taxele pentru licențe referitoare la mărfurile de evaluat, pe care cumpărătorul este obligat să le achite, direct sau indirect, în situația în care: • sunt legate de mărfurile supuse evaluării; şi • constituie o condiţie a vânzării acestor mărfuri.

Entitatea F SRL a suportat cheltuieli de reparație a proprietății ca urmare a calamităților naturale. Pot fi deduse în scopuri fiscale aceste cheltuieli suportate de entitate? În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din CF, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de către contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Persoana fizică patentară a prestat servicii unei persoane juridice în anul 2016. Achitarea pentru serviciile prestate are loc în anul 2017, dar patenta nu mai este valabilă. Persoana juridică va reține impozit din venitul îndreptat în folosul persoanei fizice?

Dacă marfa se realizează la preț mai mic decât costul de achiziție, se va calcula TVA la diferența dintre valoarea de procurare și cea de livrare?

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal nr. 1163/1997, contribuabilul este obligat să ţină contabilitatea conform formelor şi modului stabilit de legislaţie,