Indicele câștigului salarial real în trimestrul III/2022 față de trimestrul III/2021, calculat ca raport între indicele câștigului salarial nominal brut și indicele prețurilor de consum, a fost de 86,6%. Astfel, câștigul salarial s-a micșorat în termeni reali cu 13,4%.

În primele nouă luni din anul curent, întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat 14,8 mil. tone de mărfuri, cu 9,3% mai mult decât în aceiași perioadă din anul precedent, comunică Biroul Național de Statistică. Astfel, a crescut volumul de mărfuri livrate cu transportul feroviar (+26,9%) și rutier (+6,1%), în timp ce a scăzut volumul de mărfuri transportate cu transportul fluvial (-23,8%) și cu cel aerian (-21,2%).

Direcţia generală economie, comerţ şi turism a Consiliului municipal Chişinău (CMC) va efectua monitoringul financiar şi corporativ al întreprinderilor municipale, societăţilor comerciale cu cota de participare a Consiliului municipal Chişinău în capitalul social.

Până la data de 30 aprilie 2022, entitățile incluse în cercetarea statistică anuală „Situația privind informatizarea și conexiunea la Internet” urmează să prezinte prin e-mail (în format PDF)  sau pe suport de hârtie în adresa organului teritorial pentru statistică  formularul nr. 1-inf. rev., care substituie formularul utilizat anterior și în baza căruia se colectează informația pentru anul 2021, comunică Biroul Național de Statistică.   Potrivit BNS, noul formular al cercetării statistice anuale Formularul nr. 1-inf. rev. a fost aprobat prin Ordinul nr. 06 din 11 februarie 2022. Definițiile și conceptele utilizate (versiunile în limba română și rusă) pot fi descărcate de pe pagina oficială a BNS la rubrica  Comunicații și tehnologia informaţiei.

În vederea implementării prevederilor art.8 alin.(4) din Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017 potrivit cărora ”Biroul Național de Statistică gestionează Depozitarul public al situațiilor financiare”, BNS anunță inițierea elaborării proiectului de hotărâre a Guvernului cu privire la aprobarea Conceptului Sistemului informațional „Depozitarul public al situațiilor financiare”.   Scopul proiectului este aprobarea Conceptului Sistemului informațional ”Depozitarul public al situațiilor financiare” (SI DPSF) și crearea SI DPSF propriu-zis. SI DPSF este destinat pentru colectarea, prelucrarea, stocarea,

Așa-numitele monedele virtuale prezintă potențiale riscuri pentru investitori legate de volatilitatea prețului și lipsa unei securități adecvate, lipsa reglementării și a supravegherii tranzacțiilor, precum și riscul implicărilor în operațiuni de spălare a banilor și finanțării terorismului, comunică Banca Națională a Moldovei (BNM). Regulatorul atenționează publicul că, urmare unor informații recente difuzate în presă, se creează percepții confuze și incorecte precum că utilizarea și tranzacționarea așa-ziselor „monede virtuale” ar avea loc sub aria de atribuții a BNM sau cu permisiunea acesteia.

În ianuarie-iunie 2019, volumul total al transferurilor bancare de mijloace bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice din RM a constituit $589,49 mil., cu 7,9 la sută mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), în luna iunie 2019, prin intermediul băncilor licențiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace bănești în valoare netă de $100,92 mil. (în scădere cu 14,1 la sută comparativ cu iunie 2018).

În Monitorul Oficial din 4 ianuarie 2019 a fost publicat Regulamentul privind cadrul de administrare a activității băncilor, care se aplică băncilor din Republica Moldova şi sucursalelor băncilor străine deschise pe teritoriul RM şi stabilește cadrul de administrare a activității acestora pentru asigurarea unei gestiuni efective și prudente a riscurilor. Regulamentul elaborat de Banca Națională a Moldovei prevede că banca își va stabili mărimea şi componența organului său de conducere și mecanismul de guvernanță, considerând natura, amploarea și complexitatea riscurilor inerente, conform modelului de afaceri şi activităţilor desfășurate de bancă.

Raportul pentru anul 2017 al Băncii Naționale a Moldovei, prezentat de Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, a fost audiat în cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe. Potrivit oficialului, țara noastră a înregistrat în anul precedent o creştere a economiei, dar a cunoscut şi o majorare temporară a preţurilor interne de consum. Astfel, produsul intern brut a progresat cu 4,5%, fiind susţinut de creşterea consumului intern si a producţiei din sectorul agrar.

La unitățile din sectorul real cu patru și mai mulți salariați și instituțiile bugetare câștigul salarial mediu lunar brut în luna septembrie 2022 a constituit 10353,3 lei. Conform rezultatelor cercetării „Repartizarea efectivului de salariați conform mărimii salariului calculat pentru luna septembrie 2022”, publicate de Biroul Național de Statistică, trei din patru salariați (sau 75,8%) au avut în perioada analizată salarii mai mari de 5 mii lei, iar fiecare a patra persoană (24,2%) a ridicat un salariu de până la 5 mii lei.

Președintele Parlamentului Andrian Candu va propune astăzi, 29 noiembrie, plenului Parlamentului candidatura actualului ministrul al Finanțelor, Octavian Armașu, în funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei. Anunțul a fost făcut de spekerul Parlamentului, Andrian Candu, în cadrul unor declarații de presă. Situația în domeniul financiar-bancar și monetar este una foarte bună în Republica Moldova, începând de la ratele creditelor în băncile comerciale, rata de finanțare, puterea leului, iar multe dintre acestea se datorează capacităților profesionale și de management ale domnului Sergiu Cioclea. Bineînțeles, următorul guvernator trebuie să fie unul pe măsură, a menționat președintele Parlamentului.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a aprobat la 25 iulie 2019 modificări la lista jurisdicțiilor ce nu implementează standarde internaționale de transparență, aprobată prin Hotărârea Consiliului de administrație al BNM nr.91 din 02.05.2013. Lista a fost completată cu 16 jurisdicții: Botswana, Cabo Verde, Regatul Cambodgiei, Curaçao, Republica Ghana, Insulele Fiji, Insulele Labuan, Maldive, Sultanatul Oman, Samoa Americană, Regatul Maroc, Republica Populară Mongolia, Palau, Regatul Thailandei, Republica Tunisiană, Trinidad și Tobago.

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

În luna ianuarie 2022 cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) în prețuri comparabile s-a diminuat cu 14,7 % faţă de luna precedentă şi s-a majorat cu 19,0% comparativ cu luna ianuarie 2021. Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei în prima lună a anului curent în preţuri comparabile a scăzut cu 22,5% faţă de decembrie 2021 şi a crescut cu 46,0% comparativ cu indicatorii din ianuarie anul trecut.   Statisticile oficiale demonstrează că în perioada de raportare față de luna decembrie 2021 cifra de afaceri în comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) în preţuri curente a scăzut cu 22,6%,

Cabinetul de miniștri a aprobat și a prezentat Parlamentului pentru examinare proiectul legii privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor. Acesta a fost elaborat de către experții Ministerul Justiţiei și Serviciului Prevenirii şi Combaterii Spălării Banilor (SPCSB) și transpune selectiv la nivel naţional prevederile Directivelor Uniunii Europene privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului. Scopul proiectului este asigurarea securităţii statului, protejării sistemului naţional financiar-bancar, financiar-nebancar şi a liber-profesioniştilor, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice.

Topul celor mai importante evenimente economice ale anului 2019, dar și cele importante provocări ale anului care vine au fost aduse în discuție astăzi, 19 decembrie, în cadrul unei conferințe de presă organizată de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”. În cadrul evenimentului a fost prezentată și evoluția Indicelui de Alertă Timpurie (IAT) — indicatorul dezvoltat după metodologia Expert-Grup, care indică pentru anul 2019 stabilizarea creșterii economice și o ușoară încetinire pentru 2020. „Dinamica economică se va încadra în modelul specific ultimilor ani, iar în 2019 majorarea PIB-ului, cel mai probabil, nu va depăși nivelul de 5%.

Producția industrială (serie brută) a sporit  în trimestrul I din anul curent cu 3,4% comparativ cu aceiași perioadă din anul 2021, majorarea fiind generată de creșterea producției în industria extractivă (+22,0%) și în industria prelucrătoare (+4,4%), în timp ce producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a înregistrat o descreștere cu 0,6%, informează Biroul Național de Statistică (BNS).   Totodată, producția industrială serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate în ianuarie-martie 2022 comparativ cu ianuarie-martie 2021 s-a majorat cu 4,7%.

Oferirea unui sistem unic integrat de colectare, stocare, generalizare, analiză și publicare a situațiilor financiare, a raportului conducerii și a raportului auditorului ale entităților sunt scopurile conceptului sistemului informațional ”Depozitarul public al situațiilor financiare” elaborat de Biroul Național de Statistică, ținând cont de prevederile art. 8 (alin.4) din Legea nr.287/2017 contabilității și raportării financiare, potrivit cărora BNS gestionează Depozitarul public al situațiilor financiare (DPSF). Proiectul a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

În ultimii ani au fost efectuate modificări semnificative în legislația Republicii Moldova ce reglementează contabilitatea, raportarea financiară și auditul entităților. Au fost aprobate: Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 Legea nr. 287/2017), modificări în Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) (în vigoare din 01.01.2020), operate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 48/2019 (OMF nr. 48/2019), Planul general de conturi contabile aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 119/2013 (OMF nr. 119/2013).

Numărul mediu al salariaților s-a majorat în lunile ianuarie-martie ale anului curent cu 1,4% față de aceiași perioadă din anul 2021, cele mai semnificative creșteri fiind înregistrate în alte activități de servicii – cu 16,5%; activități de servicii administrative și de suport – cu 6,9% și la distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor și activitățile de decontaminare – cu 6,6%. Totodată, s-a diminuat numărul mediu de salariați în construcții – cu 5,2% și în industria extractivă – cu 3,2%.   Tendința de creștere a numărului mediu al salariaților este înregistrată începând cu trimestrul IV din anul 2021, perioadă în care sporul numărului de angajați a fost constatat în alte activități de servicii – cu 15,4%, distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare –