Se permite importul, comercializarea și distribuirea gratuită a încălțămintei folosite, îmbrăcămintei, articolelor textile și jucăriilor folosite (unele poziții), dacă acestea au fost supuse operațiunilor de curățare, dezinfecție și dezinsecție, certificate distinct pentru fiecare lot, prin documente eliberate de instituțiile abilitate din țara de export (în cazul mărfurilor de uz personal folosite importate) sau de întreprinderile naționale specializate în efectuarea operațiunilor de curățare (în cazul mărfurilor de uz personal folosite, colectate de la persoanele fizice și juridice din țară).

Obligațiile privind instalarea terminalelor POS sunt stabilite în Legea nr. 845/1992, cu privire la antreprenoriat și întreprindere. Astfel potrivit art. 71 din Legea menționată, începînd cu 1 iulie 2012, agenţii economici (cu excepţia asociaţiilor de economii şi împrumut şi organizaţiilor de microfinanţare) al căror volum de vînzări din comerţul cu ridicata şi/sau cu amănuntul şi/sau din prestarea de servicii a depăşit 2 milioane de lei

Banca Națională a Moldovei a publicat datele preliminare, pentru trimestrul II al anului 2020, privind soldul contului curent al balanţei de plăţi a Republicii Moldova. Potrivit documentului, acesta a înregistrat un deficit de 19,23 mil. USD (comparativ cu 317,41 mil. USD în trimestrul II 2019). Raportat la PIB, contul curent a constituit -0,8 la sută (față de -11,4 la sută în trimestrul II 2019). Contul de capital a înregistrat un sold negativ de 7,57 mil. USD, iar contul financiar s-a soldat cu intrări nete de capital în valoare 54,41 mil. USD.   În prima jumătate a anului 2020, deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova s-a redus comparativ cu cel înregistrat în ianuarie-iunie 2019 atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB.

Sectorul horticol înregistrează în ultimi ani o creştere atât a volumului de producţie, cât şi a exporturilor, în special ca efect al eforturilor producătorilor agricoli, dar şi ale statului prin implementarea politicii de subvenţionare. Pentru susținerea în continuare a sectorului, autoritățile au elaborat Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2020-2026. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat. Programul are patru obiective generale: • acces îmbunătăţit la pieţe • dezvoltarea accelerată prin investiţii şi inovare

Care locuri (teritorii) se consideră drept locuri publice în sensul pct. 17 din Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea echipamentelor de casă şi de control? Conform art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal nr. 1163/1997 (CF), contribuabilul este obligat să efectueze încasările bănești în numerar prin intermediul echipamentelor de casă și de control, respectând reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea mașinilor de casă și de control.

Serviciile prestate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și Agenția Națională a Arhivelor au devenit accesibile pe Portalul guvernamental de plăți electronice MPay, comunică Agenția de Guvernare Electronică. Prin MPay pentru MAEIE vor putea fi achitate peste o sută de servici publice, inclusiv serviciile consulare, solicitarea actelor de stare civilă și cele notariale, cazierele judiciare. Totodată, va putea fi achitat electronic serviciul de supralegalizare a actelor de către angajații consulatelor.

În trimestrul III al anului 2019, Produsul intern brut (PIB) a constituit 64323 mil. lei și a înregistrat, în termeni reali, o creștere cu 4,3% față de trimestrul III al anului precedent, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, la creșterea PIB în perioada de referință au contribuit următoarele activități economice: • comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor; transport și depozitare; activități de cazare și alimentație publică, cu o pondere de 23,9% • agricultura, silvicultura și pescuitul, cu o pondere de 15,0%

Serviciul Fiscal de Stat acordă atenție tuturor segmentelor economiei naționale cu risc sporit de neconformare fiscală, stabilind drept prioritare domeniile: • construcția; • agricultura; • restaurante și alte activități de servicii de alimentație; • transportul; • serviciile de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; • întreținerea și repararea autovehiculelor; • comerțul cu ridicata a produselor alimentare.

Antreprenorul independent va fi obligat să țină evidența vânzărilor şi procurărilor într-o modalitate simplificată, elaborată și aprobată de Ministerul Finanțelor, cu coordonarea preliminară a Ministerului Economiei și Infrastructurii. În cazul vânzărilor cu achitare la contul bancar, acesta urmează să utilizeze facturi (sau alte documente legale) pentru efectuarea livrării (eliberării) mărfurilor vândute către cumpărător, în modul stabilit de Guvern. Veniturile din vânzări în activitatea independentă se propune a fi calculate conform prevederilor Codului fiscal și să fie raportate în declarația anuală pe venit a antreprenorului independent, prezentată SFS în forma și modul stabilit.

La situația din 1 iulie curent, în Registrul de stat al unităților de drept erau incluse 123 518 entități, potrivit datelor statistice ale Agenției Servicii Publice. După forma juridică de organizare, cele mai multe unități le reprezintă societățile cu răspundere limitată – 86 979 și întreprinderile individuale — 28 496. De asemenea, sunt înregistrate 1436 cooperative de consum, 1425 de unități ce au alte forme de asociații și 1156 de societăți pe acțiuni de tip închis, 719 întreprinderi municipale.

Autoritățile administrației publice locale vor aproba cuantumul taxelor locale pentru activitatea de comerț ca parte componentă a regulamentului de comerț local și vor obține dreptul să stabilească interdicţii şi cerinţe privind desfăşurarea activităţii de comerţ în cazurile în care aceasta poate crea obstacole de acces a mijloacelor tehnice speciale (ambulanțe, de intervenții la incendii, vehiculele speciale a băncilor etc.) către obiective de importanță socială sau terenuri publice (sediile autorităților publice, sănătate publică, băncilor, lăcașelor de cult, centrelor comerciale). Tot AAPL vor elabora Regulamente de comerţ local. Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat proiectul modificărilor și completărilor la Legea nr.231 cu privire la comerțul interior. Documentul vine cu noțiuni noi, cu Nomenclatorul unităților de comerț și clasificarea acestora conform specializării, cu determinarea unităților de comerț ambulant și mobil etc.

Companiile străine, care nu dețin o formă organizatorico-juridică în Republica Moldova, însă desfășoară activitate de întreprinzător pe teritoriul RM sau prin intermediul cărora are loc achitarea serviciilor de către persoanele fizice rezidente a RM ce nu desfășoară activitate de întreprinzător prestate prin intermediul rețelelor electronice de la alți nerezidenți, operând cu interfețe electronice, cum ar fi piețele online sau platformele, sunt considerați ca furnizori de bunuri vândute clienților din RM. În consecință, acestea vor trebui să țină evidența, să raporteze și să achite TVA pentru aceste vânzări în RM.   

În cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), finanțat de Suedia și implementat în Republica Moldova de PNUD, peste 100 de antreprenori de pe ambele maluri ale Nistrului au beneficiat de suport informativ și practic pentru dezvoltarea potențialului de export. Până la momentul actual au fost desfășurate patru sesiuni. Participanții au luat cunoștință de mecanismele utilizate pentru efectuarea tranzacțiilor internaționale, cele mai eficiente instrumente ce facilitează comerțul și simplifică desfășurarea procedurilor vamale, metode inovatoare de dezvoltare a

Serviciul Fiscal de Stat desfășoară cu regularitate acțiuni de specialitate menite să sporească nivelul de informare și conformare a contribuabililor și în scopul combaterii fenomenului de neutilizare a echipamentelor de casă și de control (ECC) la efectuarea decontărilor în numerar. Astfel, în luna septembrie a anului curent, SFS a monitorizat un eșantion de agenți economici cu risc sporit de admitere a încălcărilor privind disciplina de casă, care activează în domeniile comerțului cu amănuntul a produselor alimentare, a mărfurilor de larg consum și comerțul cu amănuntul a materialelor de construcție.

Serviciul Fiscal de Stat (SFS), în scopul exercitării administrării fiscale, îndeplinește funcțiile de control fiscal, constatarea contravențiilor, prevenirea şi combaterea încălcărilor fiscale, inclusiv a evaziunii fiscal, constatarea infracțiunilor prevăzute la art.241–242, 244, 2441, 250–253 şi 3351 din Codul penal, cât și de examinare a contestațiilor.

În scopul asigurării continuității măsurilor de conformare voluntară a contribuabililor și combaterea comerțului ilicit desfășurat în incinta piețelor autorizate din republică, în prima jumătate a anului 2019 au fost desfășurate acțiuni ample de monitorizare, identificare și conformare a comercianților care practică comerțul ilicit în piețe. În acest context, în luna aprilie au fost efectuate vizite fiscale la 244 de piețe, administratorilor piețelor fiindu-le înmânate scrisori de conformare privind asigurarea respectării legislației pe segmentul comerțului în piețe. Astfel, în mun. Chișinău au fost informați administratorii a 36 de piețe, în regiunea de Nord a țării – a 86 de piețe, în regiunea centru – a 87 de piețe și în zona de sud – a 35 de piețe.

Epopeea documentării corecte și corespunzătoare a tranzacțiilor economice aferente serviciilor de publicitate și promovare prin intermediul rețelelor de socializare (Facebook și Instagram), dar și prin intermediul altor motoare de căutare precum Google, este mai veche, însă nu pe deplin soluționată. Actualitatea dilemelor legate de acest subiect a revenit în prim-plan odată cu pandemia, când comerțul electronic sau așa numitul e-commerce, a căpătat o dezvoltare și răspândire vertiginoasă, iar magazinele online au apărut ca „ciupercele după ploaie”. Astfel a crescut și cererea de publicitate și promovare online pentru mediul de afaceri autohton.

Proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 propune completarea Legii cu privire la tariful vamal cu art.244, care va reglementa Declarația furnizorului/declarația pe termen lung a furnizorului, iar modelul declarației va fi stabilit de Guvern. Astfel, Declarația furnizorului va fi întocmită de furnizor, prin care acesta oferă exportatorului informațiile necesare pentru a determina caracterul originar al mărfurilor în scopul dispozițiilor care reglementează schimburile comerciale preferențiale între Republica Moldova și anumite țări sau teritorii.

Declarațiile vamale se vor perfecta doar cu utilizarea procedurii electronice (informaționale), fără suport de hârtie. Doar în cazuri temeinic justificate se vor perfecta cu utilizarea procedurii electronice și pe suport de hârtie. Această prevedere este inclusă în proiectul ordinului Serviciului Vamal de modificare a Ordinului nr. nr.346-O Referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea și completarea declarației vamale în detaliu, aprobat de autoritatea vamală la 24 decembrie 2009, care urmează a fi abrogat după punerea în aplicare a noilor prevederi. Necesitatea rescrierii documentului este condiționată de armonizarea legislației vamale naționale la legislația Uniunii Europene și anume cu Convenția privind simplificarea formalităților în comerțul cu mărfuri, încheiată la Interlaken la 20 mai 1987.

Potrivit art. 96 lit. b) din Codul fiscal, în redacția Legii nr.229 din 1 noiembrie 2018 (în vigoare din 30 noiembrie 2018), se aplică cota redusă a TVA în mărime de 10% la produsele alimentare, băuturi, cu excepţia mărfurilor supuse accizelor, livrate de către agenţii economici în cadrul desfăşurării activităţilor de cazare şi/sau alimentaţie publică conform secţiunii I a Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei.