Prim-ministrul Iurie Leancă a anunțat astăzi, după întrevederea cu producătorii de fructe și legume și cu procesatorii, că Guvernul a elaborat un set de măsuri pentru susținerea sectorului agricol. Astfel, urmează să fie identificat mecanismul pentru a oferi compensații fermierilor afectați de prețurile în scădere pentru fructele timpurii.

Românii cheltuie pentru sănătate doar 3% din bugetul lunar, mai puţin decât pe băuturi alcoolice şi tutun. Cele mai mici sume sunt alocate pentru educaţie, respectiv 1% din buget, în contextul în care alimentele, chiria, utilităţile şi carburanţii mănâncă peste 60% din banii populaţiei. Un român cheltuie lunar pe mân­care şi băuturi non-alcoolice circa 100 de euro, respectiv 28% din venitul său, în timp ce un polonez alocă pentru aceste cheltuieli 92 de euro, ceea ce înseamnă doar 14% din salariul mediu net lunar.

Impozitul unic în agricultură (IUA), de 294 ruble ($22), introdus în Transnistria din 2004, va continua să fie aplicat, potrivit unui proiect de lege aprobat în prima lectură miercuri, spre sfârșitul sesiunii de primăvară-vară a Sovietului Suprem (SS) al autoproclamatei RMN. Potrivit agenţiei „INFOTAG”, IUA a fost introdus pentru susţinerea ramurii în perioada de criză şi a înlocuit trei tipuri de taxe pentru ţărani – impozitul funciar, impozitul unic în agricultură şi impozitul pentru întreţinerea fondului locativ.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat luni că a adăugat Danemarca, Finlanda, Norvegia şi Polonia pe lista ţărilor ale căror sectoare financiare trebuie să fie supuse unor controale regulate, în încercarea de a evita repetarea unei crize financiare globale. În 2010, FMI a identificat 25 de state pentru care evaluarea sectoarelor lor financiare va fi obligatorie. Aceste evaluări au avut un caracter facultativ înaintea crizei financiare din 2008-2009, care a demonstrat cât de rapid problemele financiare dintr-o ţară se pot extinde şi în statele vecine precum şi în restul lumii.

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, şi ceilalţi oficiali ai instituţiei pregătesc o serie de posibile măsuri neconvenţionale de combatere a riscului instalării unei inflaţii scăzute pentru o lungă perioadă de timp, de la dobânzi negative la lichidităţi destinate băncilor.

Guvernul german a aprobat miercuri un proiect de lege care prevede obligarea creditorilor să susţină băncile aflate în dificultate, din 2015, cu un an mai devreme decât prevăd planurile Uniunii Europene referitoare la instituţiile financiare care se confruntă cu probleme, transmite MarketWatch. Noile reglementări fac parte dintr-un pachet legislativ al Germaniei privind uniunea bancară europeană, proiect ambiţios de centralizare a supravegherii băncilor din zona euro şi de organizare, în caz de nevoie, a salvării sau desfiinţării acestora.

Problemele care înconjoară Banco Espirito Santo (BES), a doua bancă în funcţie de mărime din Portugalia, au început să se propage în afara sistemului bancar al ţării atingând sectorul de telecomunicaţii, unde a alterat fuziunea a doi mari jucători, scrie CNBC.

Comisarul pentru Afaceri Sociale Laszlo Andor a denunţat vineri erorile de concepţie a uniunii economice şi monetare, care au dus la politici de austeritate nefaste pentru drepturile sociale ale europenilor. Laszlo Andor a adoptat o poziţie diferită faţă de unii dintre colegii săi, cum ar fi comisarul pentru Afaceri Economice Olli Rehn, denunţând politicile de consolidare bugetară impuse ca reacţie la criza datoriilor suverane, într-un discurs susţinut la Berlin şi al cărui text a fost pus la dispoziţia presei.

Banca Centrală Europeană, gardia­nul zonei euro, va decide probabil luna viitoare să implementeze pentru prima dată dobânzi negative la facilităţile de depozit, ceea ce ar însemna că va taxa băncile comerciale care preferă să-şi păstreze banii în siguranţă la BCE în loc să-i investească, scrie Der Spiegel. Scopul acestei măsuri este de a stimula creditarea. Peter Praet, economistul-şef al BCE şi reprezentant al Germaniei în consiliul guvernator al instituţiei, va recomanda probabil în şedinţă de pe 5 iunie ca banca să reducă principala dobândă de refinanţare de la actualul nivel de 0,25% la minimul record de 0,15%.

Fiecare al cincilea credit ipotecar contractat de englezi în al doilea trimestru al anului 2014 are un termen de 30 de ani sau mai mare, față de fiecare al douăzecilea, cât era acum 10 ani. Din cauza creșterii prețului la imobile, unica soluție de a le procura sunt creditele cu termene mai mari, transmite This is MONEY.

Ministrul britanic de finanţe, George Osborne, va încerca să blocheze orice tentativă a Uniunii Europene de a include fonduri britanice în noul program de asistenţă financiară internaţională pentru Grecia, transmite Capital.ro cu referire la AFP și cotidianele britanice.

Profitul băncilor comerciale din Moldova a crescut de două ori în 2013. Experţii de la Banca naţională susţin că acest fapt se datorează depăşirii crizei de la Banca de Economii, dar şi modificării sistemului de raportare a băncilor comerciale, precum şi trecerii la standardele europene.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) analizează schimbarea regulilor pentru acordarea de împrumuturi mari ţărilor cu probleme financiare şi eliminarea excepţiei care a permis creditarea Greciei în 2010 fără o restructurare în prealabil a datoriei statului elen, potrivit Bloomberg.

Numărul milionarilor şi avuţia aflată în proprietate privată la nivel global au atins anul trecut noi maxime istorice, ca urmare a avansului burselor, stabilizării economiilor industrializate şi politicilor monetare relaxate ale băncilor centrale, arată un studiu citat de Financial Times. Avuţia a crescut cu 14,6% de la 132.700 miliarde de dolari în 2012 la 152.000 de miliarde de dolari anul trecut, în timp ce numărul milionarilor a avansat de la 13,7 milioane de persoane la 16,3 milioane de persoane, potrivit firmei de consultanţă Boston Consulting Group.

PIB-ul pe cap de locuitor din Polonia va creşte de la 67% din media Uniunii Europene în 2012 la 74% până în 2017 „mul­ţu­mită creşterii dinamice a econo­miei“, potrivit unei analize pregătite de mi­nisterul polonez de finanţe. Polonia s-ar apropia astfel ca PIB per capita de nivelul din 2012 al Greciei, stat care a intrat în zona euro în 2001 dar a cărui economie a scăzut cu peste 20% de la izbucnirea crizei economice mondiale.

Transformarea Serviciului Fiscal de Stat dintr-o instituție de control într-o instituție de prestare a serviciilor necesare contribuabilului și care l-ar stimula să-și onoreze obligațiile față de buget. Accentul pe conformarea voluntară a acestuia, nu pe sancționarea lui, pe reducerea costurilor de bani și de timp, aferente achitării impozitelor și taxelor. Sunt reperele ce au ghidat activitatea Serviciului Fiscal de Stat în anul 2014.

România a devenit în ultimii doi ani principala piaţă de desfacere a mărfurilor moldoveneşti, livrările pe această piaţă au depăşit în primele cinci luni ale anului 2015 exporturile pe pieţele CSI, apreciate drept tradiţionale.

Dând curs solicitărilor parvenite din partea mai multor mijloace media, doamna Armine Khachatryan, Reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internațional (FMI) în Republica Moldova, a răspuns la un șir de întrebări adresate de jurnaliști, ce vizează sectorul financiar, politica bugetar-fiscală și economia reală. Răspunsurile oferite explică mesajele transmise de FMI și concluziile vizând situația economică a Republicii Moldova pe parcursul ultimului an.

Republica Moldova se confruntă ultimii ani cu un deficit mare de muncitori calificați de diferite profesii. Pentru a depăși criza brațelor de muncă calificate, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, împreună cu partenerii, promovează activ diferite acțiuni de popularizare a meseriilor și învățămîntului profesional tehnic. O acțiune de promovare a prestigiului profesiei de muncitor calificat, este și concursul național Meșterul Anului, care se află la ediția a II.

Anul 2014 a fost marcat de mai multe evenimente importante pentru Republica Moldova, precum ratificarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană şi respectiv a Acordului de Liber Schimb, deschiderea tot mai mare a pieţei europene pentru produsele moldoveneşti.