La 14 septembrie 2016, SRL ,,G. Prim” a depus în instanţa de insolvabilitate cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de debitorul SC „G. Prim” SRL. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 17 octombrie 2016, s-a constatat insolvabilitatea SC „G. Prim” SRL şi s-a intentat procedura simplificată a falimentului faţă de debitor.

1. (28.3.38) Constituie oare obiect al impozitării cu TVA casarea activelor materiale?

Instanța de judecată ne-a dat câștig de cauză privind încasarea datoriei de la debitor. Debitorul nu poate fi găsit, dar nici nu e declarat în faliment. Firma noastră are dreptul să caseze datoria în scop fiscal? Doar în baza deciziei de judecată avem dreptul la deducerea datoriei conform art.31 din Codul Fiscal și la ajustarea/micșorarea sumei TVA de la datoria dată?

Conform prevederilor art. 290 alin.(1) din Codul civil, dreptul de proprietate şi alte drepturi reale asupra bunurilor imobile, grevările acestor drepturi, apariţia, modificarea şi încetarea lor sunt supuse înregistrării de stat. Totodată, după cum rezultă din prevederile art. 212 și 468 din Codul civil, contractul ce vizează înstrăinarea sau gajarea bunurilor imobile urmează să îmbrace forma autentică. Nerespectarea formei autentice atrage nulitatea actului juridic.

Conform art. 1 din Legea taxei de stat nr.1216 din 03.12.92, taxa de stat este suma percepută de către organele de stat, împuternicite special pentru acest fapt, de la persoanele fizice şi juridice, în ale căror interese sunt exercitate acţiuni sau eliberate documente de importanţă juridică. Cuantumurile tarifare ale taxei de stat sunt stabilite în art. 3 din Legea taxei de stat, iar înlesnirile la achitarea ei — în art. 4.

Amenda pentru împiedicarea controlului fiscal prin neasigurarea accesului în încăperile de producţie, depozite, locurile de păstrare a bunurilor și în spaţiile comerciale prin neprezentarea de explicaţii, date, informaţii şi documente necesare Serviciului Fiscal de Stat, va fi modificată. Se propune ca încălcarea să fie sancționată cu amendă de la 4 mii la 6 mii lei, în prezent suma acesteia fiind de 5 mii lei. Propunerea se conține în pachetul legislativ ce prevede modificarea legislației fiscale.

Conform art.102 alin.(1) din Codul fiscal, în cazul achitării TVA la buget, subiecților impozabili

Existența obiectivă constatată zi de zi în Republica Moldova de Serviciul Fiscal de Stat în activitatea de administrare fiscală, precum şi practica internaţională, au demonstrat nevoia de realizare a unei strategii eficiente şi echilibrate de gestionare a conformităţii contribuabililor. Aceasta nu putea fi realizată în lipsa unor metode şi instrumente de verificare şi de determinare a obligaţiilor fiscale capabile să depisteze şi să anihileze orice tentativă de eschivare de la plata impozitelor. În acest context, a apărut necesitatea introducerii unor mecanisme noi, ca fiind metodele indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanei fizice.

Articolul 102 alin.(10) din Codul fiscal reglementează că subiectul impozabil are dreptul la deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune:

Astăzi, 24 septembrie 2018, intră în vigoare prevederile Legii nr. 195 din 27 iulie 2018 cu privire la modificarea unor acte legislative (în continuare – Legea nr. 195) (MO nr. 321-332, art. 539), prin care au fost efectuate modificări la Codul penal al RM (în continuare – CP) și la Codul contravenţional al RM (în continuare – CC), în partea ce ține de aplicarea sancțiunilor pentru nerespectarea legislației în domeniul tichetelor de masă. Scopul acestei Legi este crearea cadrului legal, unitar și coerent, orientat spre conformarea și respectarea prevederilor legale de către toți subiecții, precum și evitarea situațiilor de diminuare a obligațiilor față de bugetul public național.

Bunurile atribuite la categoria de mijloace fixe sunt unul dintre cele mai valoroase și importante elemente de evidență contabilă pe care le dețin autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare). Autoritățile/instituțiile bugetare utilizează „Planul de conturi contabile în sistemul bugetar1 și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar”, aprobat prin Ordinul MF nr. 216 din 28.12.20152 (OMF nr. 216/2015), conform cărora activele se clasifică în 2 clase: • clasa 3 – active nefinanciare, și • clasa 4 – active financiare.

Conform prevederilor art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2017 (în continuare – Lege), prin noțiunea de masă debitoare se înțeleg bunuri, inclusiv mijloace băneşti în numerar şi fără numerar, în monedă națională şi în valută străină, aflate în proprietatea debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate, dobândite sau recuperate pe parcursul acestuia, cu excepția bunurilor care, potrivit legii, nu sunt pasibile de executare silită. În cadrul procesului de insolvabilitate, una dintre atribuțiile principale ale administratorului insolvabilității, în temeiul prevederilor art. 66 alin. (1) lit. j) din Lege, este organizarea şi vânzarea la licitație sau prin negocieri directe a bunurilor din patrimoniul debitorului în conformitate cu prezenta lege.

Cum se reflectă arvuna (arvona) în evidenţa contabilă și când survine obligativitatea achitării TVA din ea?

Conform art. 15 alin. (1) Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Legea nr.149), în cazul insolvabilităţii debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicaţii obligatorii pentru debitor ori care pot influenţa în alt mod acţiunile debitorului (insolvabilitate intenţionată ), aceştea poartă răspundere subsidiară solidară faţă de creditori. Aceasta, în măsura în care bunurile debitorului sunt insuficiente pentru executarea creanţelor creditorilor.

„E” S.R.L. nu a achitat restanţele acumulate la capitolul impozitul pe venit şi ca urmare organul fiscal a emis ordinul incaso pentru încasarea mijloacelor băneşti de la contul valutar al entităţii, având în vedere că aceasta nu dispunea de mijloace băneşti la contul bancar în monedă naţională. Entitatea consideră că SFS nu urma să încaseze mijloace băneşti de la contul în valută străină, iar restanţa acumulată urma să fie achitată imediat ce vor fi disponibile mijloace băneşti la contul bancar în valută naţională şi intenţionează să conteste acţiunile fiscului. Care sunt prevederile legislaţiei în cazul dat?

Taxa de stat reprezintă o sumă care se determină în funcţie de caracterul şi valoarea acţiunii în acţiunile patrimoniale, iar în acţiunile nepatrimoniale şi în alte cazuri stabilite de Legea taxei de stat, se determină prin proporţiile fixe stabilite.

Executorul judecătoresc este persoana fizică învestită de stat cu competența de a îndeplini activități de interes public prevăzute de Legea privind executorii judecătorești nr. 113 din 17 iunie 2010 și de alte legi. În exercitarea atribuțiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat conform prevederilor art. 2 alin. (1) din legea nominalizată.

La efectuarea transferului bancar debitorul nostru a indicat eronat destinaţia plăţii (o mică parte era împrumut, partea mai mare – datorie conform facturilor fiscale pentru marfa furnizată), specificând toată suma drept restituirea împrumutului. Putem întoarce suma pentru ca la transferul repetat să fie indicată corect destinaţia plăţii?

Firma A încheie contract de investiţii în imobil cu Firma B, la pret de 10 mii lei. Ulterior, Firma A cesionează dreptul asupra imobilului Firmei C. Are dreptul Firma A sa cesioneze firmei C imobilul la un pret mai mic, presupunem, de 9,5 mii lei? Care sunt urmările fiscale?

Sechestrul ca măsură de executare silită poate fi aplicat în temeiul hotărârii Serviciului Fiscal de Stat privind executarea silită a obligației fiscale. Modelul nou al hotărârii și al actelor procedurale aferent sechestrului este reglementat de prevederile Ordinului IFPS nr. 143 din 13 septembrie 2002 despre aprobarea formularelor de executare silită a obligațiilor fiscale.