Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

Declarantul va furniza informații suplimentare în cazul în care organul vamal are suspiciuni întemeiate legate de prețul declarat. La prezentarea actelor sau informaţiilor suplimentare pentru confirmarea valorii în vamă declarate, organul vamal efectuează înscrieri în actul de inspecție cu indicarea expresă a acestora. Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul hotărârii pentru modificarea anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de declarare a valorii în vamă.

Cererile privind subvenţionarea creării noilor locuri de muncă vor putea fi depuse până la 31 august curent. Inițial, acesta era preconizat până la 31 iulie. Executivul a aprobat în ședința de ieri extinderea termenului de prezentare a acestora. Proiectul vine să acorde suport suplimentar economiei și mediului de afaceri. După cum cunoașteți, avem Regulamentul respectiv. În esență, noi propunem majorarea termenului cu o lună pentru a face posibilă depunerea cererilor de către beneficiari, a menționat secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu.

Așa cum nu există dezvoltare fără reforme și angajamentul ferm al RM de transpunere în legislația națională a acquis-ului comunitar a confirmat pe deplin acest fapt, domeniul auditului situațiilor financiare a trecut, asemeni altor domenii importante pentru economia țării, printr-un șir de reforme structurale. Acestea au avut menirea de a identifica acel model de funcționare a domeniului care ar asigura crearea unui mecanism deplin care cuprinde drept părți componente: profesia, reglementarea și supravegherea. Rezultatul așteptat de societate, reprezentată de entități, investitori, organe de stat, cetățeni etc., este funcționalitatea sistemului și asigurarea calității auditului situațiilor financiare. Acest lucru este posibil doar cu contribuția și efortul angajat al celor trei piloni de bază, unul din care este supravegherea publică.

Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) reprezintă una din componentele de bază ale setului de acte normative de reglementare a contabilității şi raportării financiare în Republica Moldova. Primul set de SNC a fost elaborat şi aprobat întru executarea prevederilor HG nr. 710 din 23.09.1994 „Cu privire la Programul de stat de trecere a Republicii Moldova la sistemul mondial de contabilitate şi statistică”. SNC au fost elaborate în baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (SIRF) în vigoare la momentul elaborării. Setul de bază a fost pus în aplicare din 1 ianuarie 1998 (Ordinul MF nr. 174 din 25.12.1997), ulterior fiind completat cu alte standarde relevante şi necesare pentru constituirea sistemului de asigurare normativă a contabilității şi raportării financiare.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege cu privire la promovarea ocupării forței de muncă. Documentul va reglementa piața muncii, sistemul instituțional de ocupare a forței de muncă, măsurile de ocupare şi raporturile juridice care apar la implementarea măsurilor respective. Proiectul prevede revizuirea sistemului de măsuri de ocupare a forței de muncă, orientate spre modernizarea, diversificarea și adaptarea acestora la necesitățile individuale ale șomerilor, cât și la circumstanțele pieței muncii, motivarea angajatorilor de a se implica în diminuarea șomajului, clarificarea atribuțiilor subiecților implicați în sistemul ocupării forței de muncă în vederea eficientizării activității fiecăruia,

Dreptul la deducerea sumei TVA este reglementat de art. 102 din Codul fiscal. Referitor la resursele financiare utilizate privind achiziționarea bunurilor nu sunt restricții.

Impozitul pe venitul din activitatea operațională (IVAO) reprezintă un regim special de impunere, dedicat întreprinderilor mici şi mijlocii, care presupune o abordare mai simplistă a procesului de identificare a obligației cu privire la impozitul pe venit. Despre subiectul impunerii În calitate de subiecţi ai impunerii1 sunt agenţii economici care nu sunt înregistraţi în calitate de plătitori ai TVA, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum şi, începând cu 2018, la această

În cazul primirii subvențiilor de la stat ca compensare a cheltuielilor la procurarea mijloacelor fixe, avem dreptul trecerii sumei integrale la venituri în anul de gestiune sau trebuie să le decontăm la venituri proporțional în fiecare an, în funcţie de perioada de utilizare a mijlocului fix?

Dreptul și mărimea scutirii pentru soție (soț) acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 34 al Codului fiscal.

Dreptul și mărimea scutirii pentru soție (soț) acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 34 al Codului fiscal.

În Monitorul Oficial al RM de vineri, 28 septembrie, Curtea de Conturi a publicat Hotărârea cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare consolidate ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Concluzia Curții de Conturi este că rapoartele financiare consolidate nu oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă cu privire la poziția financiară prezentată a MADRM pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2017, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.

Subventiile (surse financiare nerambursabile, oferite de proiectul Pare 1+1) au fost alocate pentru procurarea unui tractor. Cum contabilizăm aceste mijloace financiare şi in ce perioadă — în totalitate pentru perioada de gestiune sau proporţional uzurii activelor, în care au foat investite mijloacele?

În ultima perioadă s-a răspândit fenomenul parteneriatului public-privat (PPP) în diferite domenii de activitate economică. Acest tip de cooperare dintre mediul public şi cel privat atât sub aspect financiar, cât şi managerial, are menirea de a îmbunătăți infrastructura socială a anumitor domenii particulare şi de a spori calitatea serviciilor prestate populației.

Mâine, 10 august 2018, va apărea de sub tipar nr. 295-308 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova • Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative (nr. 61, 31 mai 2018) și Decretul cu privire la promulgarea ei

Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul unei hotărâri ce prevede repartizarea din alocațiile aprobate în bugetul de stat pentru anul 2018 pentru implementarea Strategiei de reformă a administrației publice a mijloacelor financiare în sumă de 10056,0 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor de disponibilizare în urma reorganizării structurale a autorităților. Potrivit notei informative a proiectului, alocațiile repartizate vor fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor de disponibilizare ca prestații sociale ale angajatorilor, precum și pentru compensarea concediilor de odihnă anuale nefolosite pentru angajații cu care au fost stinse raporturile de muncă, survenite în urma procesului de reorganizare.

Proiectul regulamentului de activitate al Consiliului de supraveghere publică a auditului este propus spre spre consultare de Ministerul Finanțelor. Reamintim că, potrivit Legii privind auditul situațiilor financiare, Consiliul de supraveghere a activităţii de audit se reorganizează, prin transformare, în Consiliul de supraveghere publică a auditului.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) anunță că la sfârșitul lunii martie curent au fost achitate toate restanțele față de beneficiarii de subvenții pentru 2016.

Situațiile financiare ale Instituției Publice Naționale a Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova” pentru anul 2016, care cuprind bilanţul, situaţia de profit şi pierdere, a modificărilor capitalului propriu și a fluxurilor de numerar, precum și notele la situaţiile financiare, au fost auditate de Curtea de Conturi. Raportul auditului financiar privind gestiunea economico-financiară și administrarea patrimoniului de către IPNA Compania „Teleradio-Moldova” pentru exercițiul bugetar 2016 a fost publicat în Monitorul Oficial din 13 aprilie curent. Curtea a identificat un șir de denaturări semnificative. În primul rând, informațiile din situațiile financiare privind unele active imobilizate și circulante au fost denaturate cu circa 43 488,0 mii lei.

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.