În scopul asigurării securităţii economice a statului şi contracarării traficului ilicit cu mărfuri peste frontiera Republicii Moldova în perioada lunii septembrie şi pe parcursul lunii octombrie, Serviciul Vamal a desfăşurat o operaţiune anti-fraudă de amploare, care s-a soldat cu circa 100 de capturi de mărfuri în valoare de tocmai peste 5 milioane jumătate lei şi iniţierea a două cauze penale de către organul de urmărire penală a Serviciului Vamal.

Vameşii vor fi obligaţi să elibereze mărfurile importatorilor, chiar dacă vor exista divergenţe între cele două părţi, privind valoarea produselor. În schimb, agenţii economici vor trebui să prezinte, în decurs de 30 de zile, acte care să confirme valoarea în vamă. O iniţiativă legislativă în acest sens, semnată de Valeriu Guma, a fost examinată azi în Parlament. Iniţiativa legislativă prevede că, "în cazul în care organul vamal dispune amânarea determinării definitive a valorii în vamă, importatorul este în drept să ridice mărfurile dacă depune la bugetul de stat o garanţie care să acopere încasarea drepturilor de import corespunzătoare mărfurilor respective". Garanţia reprezintă diferenţa dintre valoarea declarată de organul vamal şi cea declarată de importator.

Chişinău, 11 octombrie 2013 – La 03 octombrie curent, colaboratorii fiscali au desfășurat o întâlnire informativă cu agenţii economici care desfăşoară activitate în domeniul alimentaţiei publice, la care au participat 11 contribuabili.

Direcția Administrare Fiscală din cadrul IFS Bălți a organizat, miercuri, 23 octombrie curent, mai multe întâlniri cu contribuabilii, la care au fost discutate subiecte ce ţin de administrarea fiscală a organizațiilor necomerciale.

Şeful IFPS Ion Prisăcaru ţine să reitereze repetat că, astăzi, conducerea SFS este angajată plenar în reformarea şi eficientizarea administraţiei fiscale, fapt exprimat şi prin schimbarea accentelor în interacţiunea cu agenţii economici. Astăzi SFS pune accentele pe conformarea fiscală benevolă a contribuabililor, prin informarea şi instruirea acestora, şi nu pe aplicarea imediată de sancţiuni severe, în activitatea lor angajaţii fiscului conducându-se de sloganul „Colaboratorul fiscal – în serviciul contribuabilului!”. Este de menţionat că noua abordare dă roade pozitive, fapt demonstrat de către indicii în creştere a veniturilor la Bugetul de stat.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat în partea ce ține de ordinea privind restabilirea dreptului agenţilor economici la trecerea în cont a sumelor TVA care au fost scoase din cont în legătură cu neînregistrarea în Registrul general electronic al facturilor fiscale eliberate sau înregistrate cu depăşirea termenului stabilit în art.1181 al Codului fiscal, comunică următoarele.

Producătorii de struguri, mere, nuci şi alte fructe şi legume în stare proaspătă nu mai sunt obligaţi să obţină documente de origine de la primăria din localitate. Aceştia pot vinde produsele destinate exportului semnând doar actul de achiziţie în care va fi inclusă o declaraţie pe propria răspundere precum că mărfurile sunt obţinute integral pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, prin semnarea Actul de achiziție, producătorii garantează că fructele şi legume înscrise în acesta sunt produse în ţară, iar exportatorii taie un document de pe lista actelor necesare trecerii frontierei.

Potrivit prevederilor art. 1181 din Codul fiscal, factura fiscală eliberată, ce corespunde cerinţelor menţionate la acest articol, se supune înregistrării obligatorii de către furnizor în Registrul general electronic al facturilor fiscale. Potrivit alineatului (11) al articolului menţionat, factura fiscală eliberată urmează să fie înregistrată în Registrul general electronic al facturilor fiscale în termen de 10 zile lucrătoare de la data eliberării.

În conformitate cu art. 1181 din Codul fiscal, factura fiscală eliberată se supune înregistrării obligatorii de către furnizorul subiect al impunerii cu TVA în Registrul general electronic al facturilor fiscale, în forma şi modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat în cazul în care totalul valorii impozabile a livrării impozabile cu TVA depăşeşte suma de 100 000 lei.

Conform art.1181 alin. (11) al Codului fiscal, factura fiscală eliberată urmează să fie înregistrată în Registrul general electronic al facturilor fiscale în termen de 10 zile lucrătoare de la data eliberării. În conformitate cu prevederile art.261 alin.(1) al Codului civil, termenul de 10 zile pentru înregistrarea facturii fiscale în Registru se va determina, începînd cu ziua lucrătoare următoare celei în care a fost eliberată factura fiscală. [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 172 din 12.07.2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 173-176 (4491-4494) din 09.08.2013, în vigoare de la 09.08.2013]

Inspectoratele Fiscale de Stat teritoriale DGMC Cu privire la impozitarea veniturilor executorilor judecătoreşti Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pentru cunoștinţă și călăuză în lucru, comunică următoarele. Intru asigurarea executării Deciziei Curţii Supreme de Justiţie nr. 3r-1402/12/3i din 05 septembrie 2012 se anulează din momentul emiterii: circulara nr. 26-08/1-10-23/201/01 din 12 ianuarie 2012, cu privire la prezentarea declaraţiilor pentru perioada fiscală 2011 de către executorii judecătorești;circulara nr. 26-08/10-24/202/2 din 12 ianuarie 2012, privind impozitarea venitului executorilor judecătorești;circulara nr. 26-08/1-10-798/6952/22 din 09 decembrie 2011, cu privire la unele aspecte aferente impozitului pe venit pentru executorii judecătorești;circulara nr. 26-08/1-13-842/7459/20 din 30 noiembrie 2010, cu privire la unele aspecte aferente impozitului pe venit.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, avînd drept scop eficientizarea serviciilor prestate contribuabililor, în conformitate cu Ordinul nr. 400 din 14 martie 2014, a lansat la 31 martie curent Sistemul Informațional Automatizat „Contul curent al contribuabilului”. Proiectul a fost lansat cu suportul Programelor Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională USAID/BIZTAR şi „Comerţ, Investiţii şi Reglementarea Activităţii de Întreprinzător” (BRITE). Acesta este un sistem, care, în premieră, oferă acces în regim on-line la situația onorării obligațiilor față de buget, accesul fiind deschis atît persoanelor ce practică activități, cît și cetățenilor.

În luna septembrie continuă practica de comunicare cu contribuabilii, având ca subiect legislaţia fiscală ce vizează civismul fiscal, asigurarea la cererea contribuabililor, explicaţii directe din domeniul fiscal etc.

În acest articol vom examina prețul de transfer drept o chestiune fiscală, de reglementare a impozitării directe la nivelul persoanelor juridice, în contextul încorporării acestuia în normele CF al Republicii Moldova prin prisma practicii internaționale și tendințelor actuale globale în domeniu. Cu toate că întreprinderile trebuie să-și stabilească prețurile tranzacțiilor internaționale intra-grup în vederea propriilor scopuri financiare interne și de control, practicile lor în problema prețurilor de transfer devin un element important în relațiile lor cu țările de origine (mamă) și gazdă, din cauza implicațiilor fiscale ale prețurilor mărfurilor și serviciilor.

Obligaţia de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale, potrivit art. 1181 din Codul fiscal, survine doar pentru facturile fiscale a căror valoarea impozabilă a livrării impozabile depăşeşte 100 mii lei. Valoarea impozabilă a livrării impozabile, determinată în corespundere cu art. 97 din Codul fiscal, reprezintă valoarea achitată sau care urmează a fi achitată fără TVA Prin urmare, dat fiind faptul că valoarea totală a livrării impozabile (inclusiv TVA) este în sumă de pînă la 100 mii de lei şi valoarea impozabilă a livrării impozabile a acesteia este mai mică ca plafonul stabilit, factura fiscală respectivă nu urmează de a fi înregistrată în Registrul general electronic al facturilor fiscale.

Hala este folosită pentru satisfacerea necesităţilor populaţiei, şi anume – pentru vînzarea produselor agricole (lapte, brînză, ouă, carne, ş. a.), la fel ca şi încăperile, tarabele şi mesele de pe teritoriul pieţei. Avînd în vedere acest fapt, are obligaţia agentul economic de a achita taxa pentru unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii de deservire socială pentru hală, în condiţiile în care pentru acest obiect (inclusiv pentru terenul de sub acesta) se achită taxa de piaţă?

La SRL „BBB” a fost efectuat un control fiscal în urma căruia s-a întocmit un act de control fiscal. Contribuabilul a depus cerere prealabilă la IFS pe mun. Chișinău pe marginea actului de control fiscal. Ulterior a depus cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat anularea actului de control fiscal. Care este rezultatul examinării unei asemenea cereri și care sunt sfaturile pentru contribuabili în situația expusă în speță? La 18 ianuarie 2011, SRL „BBB” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamantul SRL „BBB” a indicat că, la 14 noiembrie 2008, pîrîtul a întocmit actul nr. 5-632532, prin care a majorat cu 725 446 lei suma accizului constatat diminuat, în baza actului de control nr. 5-629961, 5-629912 din 10 septembrie 2008 și deciziei asupra cazului de încălcare a legislaţiei nr. 677 din 01 octombrie 2008, emisă de oficiul fiscal Centru, precum și a majorat cu 26 508 lei suma majorării de întîrziere aferentă accizului diminuat.

În același timp, în conformitate cu anexa la Titlul VII al Codului Fiscal, baza impozabilă a obiectului impunerii cu taxa pentru amenajarea teritoriului îl constituie numărul mediu scriptic trimestrial al salariaţilor şi/sau fondatorii întreprinderilor, în cazul în care aceştia activează în întreprinderile fondate, însă nu sînt incluşi în efectivul trimestrial de salariaţi. În legătură cu redacțiile sus-expuse referitoare la articolul 291 din Codul Fiscal, solicităm să ne explicați care este baza de impozitare aferentă taxei pentru amenajarea teritoriului?

Unde este Moldova pe hartă se pare că ştiu doar investitorii din ţările apropiate — România, Turcia, Italia, Ucraina şi Federaţia Rusă. Dar şi ei încep afaceri la noi în ţară pentru că au legături de rudenie sau prietenie cu cetăţeni moldoveni. Pentru restul lumii încă mai rămânem o ţară în umbră sau cu prea multe probleme.

Pe data de 17 septembrie, în incinta Bibliotecii Publice „A. Donici” din oraşul Orhei a avut loc lansarea Serviciului Guvernamental de Plaţi Electronice Mpay. Organizatorii evenimentului planifică şi în continuare prezentarea sistemelor de plăţi electronice în diferite localităţi ale ţării, fapt care ar dezvolta şi ar conecta toate regiunile la asemenea servicii, nu doar capitala.