Programul cu România se menține în parametri și toate criteriile pentru finalul lunii septembrie au fost îndeplinite, a declarat marți, într-o conferință de presă, șeful Delegației Fondului Monetar Internațional(FMI), Andrea Schaechter. Timp de două săptămâni, Misiunea FMI a efectuat la București prima evaluare a noului acord cu România, s-a ajuns la un acord tehnic, iar evaluarea trebuie aprobată de Board-ul FMI.

Biroul Naţional de Statistică relatează, că în luna august 2013, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 3832,4 lei, în creştere cu 9,4% faţă de luna august 2012.

România va primi fonduri de 110 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) în baza unui împrumut pentru acoperirea contribuţiei bugetului de stat la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) aferentă perioadei iulie 2013 — decembrie 2015, a anunţat Ministerul Finanţelor Publice. Împrumutul a fost semnat la 24 decembrie de ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, şi ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, din partea statului român, iar din partea BEI de către şeful biroului din România, Flavio Schiavo Campo de Gregorio, şi Stella Renita, consilier juridic.

Creşterea cotei unice ar fi necesară dacă FMI şi CE nu acceptă pentru 2014 un deficit bugetar mai mare din cofinanţarea fondurilor UE, pentru a permite majorarea salariilor şi a pensiilor, mai ales după o încasare la nouă luni cu mult sub programul de la începutul anului, afirmă surse oficiale. Surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX că după primele nouă luni, veniturile bugetare au fost cu aproximativ 6 miliarde de lei sub estimarea de la începutul anului, din cauza unor performanţe sub aşteptări la nivelul sistemului bancar, provenite şi din modificări ale legislaţiei fiscale, o colectare mai slabă, explicată inclusiv prin procesul de reorganizare a ANAF, şi nerealizarea profitului estimat la BNR.

Inspectoratul fiscal principal de stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor CARTA CONTRIBUABILULUI DREPTURI ŞI OBLIGAŢII Stimate contribuabil! Conform Constituţiei Republicii Moldova, achitarea impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii stabilite de lege constituie datoria şi obligaţia fiecărui cetăţean. Nimeni nu poate fi obligat să achite la buget impozite şi alte plăţi obligatorii, care nu sînt prevăzute de legislaţia Republicii Moldova. Sarcina organelor fiscale constă în asigurarea încasării în volum deplin la bugetul de stat şi bugetele locale a impozitelor şi altor plăţi obligatorii, transferării la timp şi în volum deplin a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, contribuţiilor de asigurări medicale, îndreptate spre dezvoltarea statului şi asigurarea socială a populaţiei.

Reglementările legale specifice procedurii falimentului sunt prevăzute în Capitolul IV al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2013 (în continuare – Legea). Astfel, conform prevederilor art. 2 al Legii, procedură a falimentului – procedură de insolvabilitate concursuală colectivă și egalitară care se aplică debitorului în vederea lichidării patrimoniului acestuia pentru acoperirea pasivului.

În conformitate cu prevederile art.34 din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 9120 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală. Scutirea se va aplica din luna următoare lunii în care au apărut circumstanţele necesare pentru exercitarea dreptului specificat în acestea.

Desi impovarate de datorii, statele membre UE pierd 39 de miliarde de euro anual, suma ce reprezinta taxa pe valoare adaugata (TVA) si taxele de combustibil pe care transportatorii aerieni nu le platesc. Aceasta este concluzia unui raport realizat de compania de consultata olandeza CE Delft pentru Federatia Transport & Environment (T&E). Potrivit autorilor, aceasta pierdere importanta este cauzata de legislatia depasita a UE, care scuteste zborurile internationale de plata taxelor de combustibil ce se aplica celorlalte moduri de transport si de la TVA, care se percepe pentru aproape toate bunurile de consum, se arata intr-un comunicat remis Ziare.com. In timp ce fiecare consumator, transportator sau IMM din UE este obligat sa plateasca o taxa de 48 de eurocenti/litru de combustibil la fiecare alimentare a autovehiculului, marile linii aeriene — atat din interiorul, cat si din afara spatiului Uniunii Europene — nu platesc nicio taxa pentru combustibili.

Fiscul din România ameninţă că ia maşinile, casele și apartamentele patronilor de firme cu datorii, prin atragerea răspunderii solidare. Pot fi anulate contracte de vânzare a activelor şi urmărite chiar şi rudele care primesc bunuri din patrimoniul firmei actionarilor. Atragerea răspunderii solidare este noua metodă a Fiscului de a ajunge să execute silit bunurile personale ale administratorilor de firme şi ale asociaţilor acelor entităţi economice care au ajuns la datorii uriaşe către bugetul de stat, dar ei ca indivizi prosperă.

Evaziunea fiscală are o dimensiune foarte ridicată în România, reprezentând 13,8% din PIB în anul 2012, iar dacă ţara ar colecta impozitele şi taxele pe care le are la maxim, ar avea venituri bugetare ca procent din PIB peste media europeană, conform calculelor Consiliului Fiscal pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică al Romaniei.

Codul fiscal, se atribuie oricărei persoane fizice-cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid, care dispune de obiecte impozabile sau care are obligaţiuni fiscale (conform prevederilor art. 162 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal).

Peste un milion de britanici ar putea ajunge în situaţia de a nu-şi putea plăti ratele la creditele ipotecare şi şi-ar pierde astfel locuinţele, dacă Banca Angliei creşte chiar şi uşor dobânda de politică monetară, arată un studiu. Persoanele care nu au profitat de dobânzile aflate la minime record pentru a-şi achita creditele riscă să fie copleşiţi de creşterea inevitabilă a acestora. Dobânda de politică monetară a Băncii Angliei se află la nivelul minim record de 0,5%, notează cotidianul The Guardian.

Prețurile la unele servicii medicale pentru persoanele neasigurate ar putea să crească. Oficialii Ministerului Sănătății au anunțat că se cere o ajustare, deoarece tarifele pe care le achită Compania Națională de Asigurări în Medicină sunt mai mari, decât cele achitate contra cost. Directorii de spitale spun că tarifele sunt, într-adevăr, mult mai mici, decât cheltuielile pe care le suportă și că și-ar dori o majorare, însă cred că pentru oamenii săraci decizia va fi prea drastică.

Datoriile faţă de personal reprezintă angajamentele întreprinderii faţă de salariat pentru munca prestată, precum şi recompensele garantate de stat (cum este plata pentru concediul de odihnă sau plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă) şi alte plăţi suplimentare, conform contractelor între plăţi (cum sunt facilităţile acordate de patron).

Impozitul pe venit la sursa de plată se calculează şi se reţine la momentul îndreptării venitului spre plată din venitul impozabil, determinat ca diferenţa dintre venitul obţinut de lucrător sub formă de salarii (inclusiv primele şi facilităţile acordate) şi suma scutirilor solicitate de angajat şi a deducerilor.

01.01.2012 — 30.06. 2012 la bugetul de stat – 2 736,3 mil. lei la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 2 026,0 mil. leiT.V.A. – 1 565,4 mil. lei (DMC – 855,1 mil. lei) accize – 246,3 mil. lei (DMC – 233,4 mil. lei) impozit pe venit – total – 1 886,8 mil. lei, inclusiv: impozit pe venit din salariu – 926,4 mil. lei (DMC – 364 mil. lei)impozite pe proprietate – total – 174,7 mil. lei, inclusiv: (DMC – 18,4 mil. lei) impozit funciar – 89,4 mil. lei (DMC – 4,4 mil. lei) impozit pe bunurile imobiliare – 85,3 mil. lei (DMC – 14 mil. lei)

Circa 1,45 milioane persoane munceau 'la negru' la nivelul anului 2012, reprezentând aproximativ 23% din totalul salariaţilor din economia românească, potrivit raportului pe anul 2012 al Consiliului Fiscal. Contribuţiile la asigurările sociale 'contribuie' cu circa 24% la evaziunea fiscală totală din România, în principal prin intermediul fenomenului de 'muncă la negru' (salariaţi în economia subterană). Acesta poate fi estimat pe baza datelor INS cu privire la numărul de salariaţi pe baza Anchetei asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO) şi numărul de salariaţi din cercetarea statistică privind costul forţei de muncă în unităţile economico-sociale.

China se confruntă cu un început de criză a creditării, ceea ce are un impact neaşteptat şi dramatic asupra preţului aurului, investitorii făcându-şi rezerve de metal preţios pentru a se proteja de corecţia majoră pe care ar putea-o suferi cea de-a doua mare economie a lumii, scrie The Telegraph. Anticiparea unor turbulenţe majore în China este principalul motiv pentru care preţul aurului a crescut cu mai mult de 10% de la începutul anului, depăşind 1.300 dolari pe uncie pentru prima dată din noiembrie, deşi majoritatea experţilor din sectorul de profil se aşteptau la o cerere mai slabă, a explicat Adrian Ash, şeful departamentului de cercetare al platformei de trading BullionVault.com.

Populaţia şi companiile din Statele Unite ar putea ajunge în situaţia de a plăti pentru a-şi ţine banii la bancă, dacă Rezerva Federală americană (Fed) reduce dobânda pe care o achită pentru fondurile atrase de la instituţiile de credit, au avertizat mai multe mari bănci americane.

La situaţia din 30 iunie 2013 de către Serviciul Fiscal de Stat au fost încasate venituri la bugetul public naţional în sumă de 9 527,7 mil. lei, ceea ce reprezintă 104,1% faţă de nivelul planificat.