În scopul prevenirii cazurilor de prejudiciere a bugetului de stat, Serviciul Fiscal de Stat continuă monitorizarea sectoarelor economiei naționale cu un risc sporit de neconformare fiscală, unul din obiectivele principale ale SFS fiind aplicarea măsurilor de descurajare a desfășurării ilicite a activității de întreprinzător.   Pe parcursul anului 2020, au fost întreprinse acțiuni de conformare voluntară și forțată față de contribuabilii care prestează servicii de transport ilicit interurban/internațional de persoane, dar și în regim de taxi, a persoanelor fizice care practică activitate de transport ilicit de pasageri în traficul internațional.

Potrivit art. 87 alin. (1) din Codul fiscal, contribuabilul care, conform art. 83, este obligat să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit (fără cererea suplimentară din partea Serviciului Fiscal de Stat) achită impozitul pe venit nu mai târziu de termenul stabilit pentru prezentarea declaraţiei (fără a ţine cont de prelungirea termenului).

Serviciul Fiscal de Stat întreprinde în permanență măsuri de conformare voluntară și informare a persoanelor fizice care transmit în locațiune bunuri imobile cu privire la obligațiile stabilite de actele normative în vigoare privind înregistrarea contractelor de locațiune. Astfel, în perioada lunilor ianuarie – octombrie 2021, la Serviciul Fiscal de Stat s-au înregistrat 14 318 contracte de locațiune/chirie, în creștere cu 24,81% sau cu 3 552 contracte înregistrate mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2020.

Un cetățean străin (ex. SUA), s-a aflat în Republica Moldova pe tot parcursul anului 2020, obținând permisul de ședere provizorie în calitate de voluntar al unei asociații obștești. Cetățeanul străin nu obține venit din surse care se află în Republica Moldova. În același timp, acesta prestează servicii de programare (în continuare - IT) pentru o companie din străinătate. Mijloacele bănești sunt virate de către compania din străinătate la contul bancar al cetățeanului străin din țara sa de reședință. Întrebările care apar în rândul practicienilor sunt:

Odată cu admiterea spre examinare a cererii introductive, sarcina primordială a procesului devine verificarea circumstanțelor de fapt ce adeveresc existența sau lipsa temeiului de declarare a insolvabilității debitorului, invocat de deponent. Sarcinile etapei respective

Cota taxei de declararea voluntară a mijloacelor bănești achitată la bugetul de stat de către subiectul declarării voluntare se majorează de la 3% la la 6% din suma mijloacelor băneşti declarate voluntar. În Monitorul Oficial de astăzi, 30 noiembrie 2018, a fost publicată Legea cu privire la modificarea Legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală.

Apare obligația de achitare a TVA la importul de servicii de către administratorul insolvabilității, care nu este plătitor de taxa pe valoare adăugată?

Serviciul Fiscal de Stat informează despre efectuarea modificărilor în Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici – forma VEN12, conform Ordinului Ministrului finanțelor nr.99/2023.

Conform art.230 alin.(1) și alin.(6) din Codul civil, în termen de 15 zile de la data expirării termenului de înaintare a creanţelor, lichidatorul este obligat să întocmească bilanţul provizoriu de lichidare, care să reflecte valoarea de bilanţ şi valoarea de piaţă a activelor inventariate, inclusiv creanţele înaintate şi validate de lichidator, precum şi cele nerecunoscute de lichidator şi/sau care se află pe rol în instanţa de judecată.

Este oare obligată persoană fizică să depună Declarația cu privire la impozitul pe venit în cazul în care, în anul 2021, a obținut venit din salariu și din royalty în sumă mai mare de 500 mii lei (300 mii – salariu și 210 mii –royalty)?   Conform art.83 alin.(2) lit.a2) din Codul fiscal, persoanele fizice rezidente care au utilizat scutirea personală şi au obţinut venituri impozabile anuale mai mari de 360 000 de lei pe parcursul perioadei fiscale de declarare,

Infractiunile economico-financiare, dar îndeosebi fraudele fiscale, au o deosebită importanță în practica justiției penale, atât prin prisma relațiilor sociale care formează obiectul de protecție a legii penale conform prevederilor art. 2 din Codul penal, cât și prin vasta răspândire a faptelor prejudiciabile care aduc atingere acestor relații sociale.

Conform prevederilor art. 4 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Lege), participanţi la procesul de insolvabilitate sunt: administratorul provizoriu, administratorul insolvabilităţii, lichidatorul, creditorii, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, debitorul sau - după caz, reprezentantul debitorului, alte organe şi persoane stabilite în lege.

Conform art. 1375 Cod civil, prin contractul de prestări servicii, o parte (prestator) se obligă să presteze celeilalte părţi (beneficiar) anumite servicii, iar aceasta se obligă să plătească retribuţia convenită. Obiectul contractului de prestări servicii îl constituie serviciile de orice natură. Plata pentru servicii se efectuează după prestarea serviciilor. Dacă plata pentru servicii se calculează pe anumite perioade, sumele vor fi acordate după încheierea fiecărei perioade în parte.

Cadrul normativ de bază, principiile şi cerinţele generale şi mecanismul regimurilor preferențiale de stimulare a activității de întreprinzător al zonelor economice libere (ZEL) sunt reglementate de Legea nr.440/2001 cu privire la zonele economice libere.

În conformitate cu art. 231 din Codul fiscal (CF), tragerea la răspundere pentru încălcare fiscală înseamnă aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS), în condițiile prevăzute de legislația fiscală, a unor sancțiuni față de persoanele care au săvârșit încălcări fiscale. Temeiul tragerii la răspundere pentru încălcare fiscală este însăși încălcarea fiscală. Încălcările fiscale se califică, după cum urmează:a) încălcare fiscală nesemnificativă;b) încălcare fiscală semnificativă

În contextul intensificării relațiilor comerciale internaționale și al creșterii fluxurilor transfrontaliere de mărfuri, respectarea legislației vamale capătă o importanță esențială pentru menținerea ordinii economice într-un stat

Darea de seamă fiscală unificată (Declaraţie) (Forma UNIF21) – (Declaraţia unificată), aprobată prin Ordinul SFS nr. 370/2020 se prezintă de către întreprinzătorii individuali (întreprinderile individuale), gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care nu sunt înregistraţi

Studiu de caz: Persoana fizică rezidentă cetățean al RM inițiază activitatea de întreprinzător în Emiratele Arabe Unite (EAU) cu posibilitatea obținerii statutului de rezident. Ca urmare a desfășurării activității de întreprinzător, persoana fizică va genera venituri din dividende.

Agentul economic a luat de la o persoană fizică rezidentă în locațiune, pe 6 luni, un bun imobil. Deoarece în ultima lună până la expirarea contractului de locațiune contabilul-șef a demisionat nu a fost efectuată reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. Totodată, persoanei fizice i s-a recomandat să includă venitul obținut din darea în locațiune a imobilului în Declarația CET18. Este corectă o astfel de abordare în situația descrisă?

Serviciul Fiscal de Stat îndeamnă contribuabilii care obțin venituri din câștigurile de la jocurile de noroc și/sau pariuri sportive realizate prin intermediul rețelelor de comunicații electronice să se conformeze voluntar la respectarea prevederilor legislației în vigoare. În acest sens, menționăm că, potrivit prevederilor art. 12 alin. 14 din Codul Fiscal, câştigul obţinut prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice reprezintă valoarea totală a sumei retrase din contul de joc.