Începând cu 1 iulie 2023, activitatea de comerț cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioșcuri (gherete), pavilioane și din autovehicule, precum și comerțul cu produse alimentare și mărfuri ușor

Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate și serviciilor prestate îl constituie contabilizarea și repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP).  Potrivit pct. 5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr. 118/20131 (Indicații metodice), astfel de costuri includ costurile aferente gestiunii și deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) și urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.

În conformitate cu prevederile stipulate în art. 23 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) toate entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii, care conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a performanței activităților acesteia și o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfășurate.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a efectuat în ianuarie-iunie anul curent, conform Planului anual al controalelor de stat asupra activității de întreprinzător, 8 020 controale planificate și 3 526 controale inopinate (în baza petițiilor, sesizărilor, autosesizărilor). Totodată în perioada analizată au fost eliberate 24 963 acte permisive - autorizații de funcționare, pentru mijloace de transport, certificate pentru produse agroalimentare. 

Urmează a fi marcate obligatoriu cu timbru de acciz vinurile spumoase şi spumante cu capacitatea recipientului de până la 0,25 litri, de 1,5 litri, de 3 litri şi de 6 litri?   Marcarea obligatorie a băuturilor alcoolice supuse accizelor, îmbuteliate în ambalaj pentru consum final este stabilită în art.123 alin.(5) din Codul fiscal1, în partea ce ține de „alte băuturi fermentate” fiind expres indicate poziţiile tarifare 2205 şi 220600.

În primele patru luni ale anului curent au fost acordate credite noi în valoare de 11,9 mld. lei, în creștere cu 24,8% comparativ cu perioada respectivă a anului trecut, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii. În portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere (22,9%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului, urmate de cele pentru procurarea/construcția imobilului (18,1%). Circa 17,2% sunt destinate consumului, 8,2% – agriculturii, 7% – industriei alimentare etc.    Conform datelor, cea mai mare creștere a fost înregistrată la creditele acordate pentru procurarea/construcția imobilului, volumul cărora s-a majorat față de aprilie 2020 cu 30,9%.

În ședința din 11 noiembrie, Guvernul a aprobat proiectul de hotărârea cu privire la aprobarea Cerințelor de calitate pentru produsele apicole, inclusiv ceara de albine, propolisul, lăptișorul de matcă și polenul destinate consumului uman. Documentul stabilește cerințele de calitate, siguranță, prezentare și de etichetare, care vor fi respectate la producerea, colectarea, procesarea, ambalarea, depozitarea, păstrarea, transportarea și la comercializarea produselor apicole provenite atât din producția internă, cât și din cea de import. În același

Odată cu semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană în iunie 2014, precum și odată cu obținerea statului de țară candidată la UE în iunie 2022, amplul proces de integrare europeană în care este implicată Republica Moldova

Controlul fiscal reprezintă o metodă specială de asigurare a legalității, fiind reglementat de următoarele acte normative de bază: Codul fiscal (în continuare – CF), Legea pentru punerea în aplicare a titlului V al CF nr.408/2001, Constituţia RM.

Scopul evidenței contabile în sistemul bugetar al cheltuielilor pentru deplasări în interes de serviciu constă în obținerea justificării tuturor resurselor financiare cheltuite în scop de deplasare și corectitudinea contabilizării acestor cheltuieli. În continuare ne vom axa pe aspectele ce țin

Urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative publicată în MO nr. № 456-459 din 30 decembrie 2022.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis prin vot unanim, în ședința de astăzi, 7 mai 2019, să mențină rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 6,5 la sută anual. În același timp, se mențin ratele de dobândă la creditele overnight la nivelul actual de 9,5% anual și la depozitele overnight la nivelul actual de 3,5% anual. Totodată, se menține norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul actual de 42,5% din baza de calcul, precum și norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 14,0% din baza de calcul.

Indicațiile metodice privind contabilitatea costurilor de producție și calculația costului produselor și serviciilor, aprobate prin OMF nr.118/2013 (în continuare – IM), recomandă entităților de producție următoarele metode de contabilizare a costurilor și calculație a costului produselor/serviciilor

În acest articol ne propunem să analizăm modificările normative recente, adoptate prin Legea nr. 35 din 13.03.2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale) (în continuare – Legea nr. 35/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial (nr. 143, art. 139) din 19.03.2025. Scopul principal urmărit prin adoptarea modificărilor respective este

În acest articol vom oferi explicații cu privire la particularitățile privind întocmirea și prezentarea rapoartelor financiare de către autoritățile/instituțiile bugetare, precum și vom analiza modificările operate în normele metodologice, care au intrat în vigoare pe parcursul anului 2024.

Multe companii apelează la externalizarea unor procese tehnologice, cu scopul eficientizării timpului procesului de producție, al optimizării costurilor și, nu în ultimul rând, al obținerii beneficiilor economice. Prin externalizarea serviciilor se pot obține nu doar beneficii economice, dar și servicii mai calificate, cost competitiv într-un timp rezonabil, eliberarea capacităților de producție etc.

Serviciul Fiscal de Stat a elaborat Programul de conformare a contribuabililor pentru anul 2022, ce prevede politici de asistență şi suport pentru contribuabilii care execută la timp şi în volum deplin obligațiile fiscale, precum şi politici de identificare şi descurajare a contribuabililor care se eschivează conștient de la plata impozitelor, taxelor şi altor plăți obligatorii. De asemenea, Programul stabilește procedura de monitorizare a contribuabililor cu aplicarea tratamentelor de conformare.

În Republica Moldova circa 70% din seminţele livrate pe piaţă sunt de import şi doar 30%  de origine autohtonă. Una din cauzele care au dus la apariția acestei discrepanțe este agricultura comercială, care se bazează preponderent pe soiuri noi și metode industriale ce au menirea de a obține un randament sporit de producție a culturii de pe suprafața de teren agricol.   Totodată, specialiștii au constatat că, în condiţiile extinderii agriculturii bazate pe metode moderne și intensive de tip industrial, se pronunță problemele de eroziune genetică şi necesitatea de a conserva şi revitaliza seminţele tradiţionale.

Entitățile autohtone, în conformitate cu prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate (în continuare – SNC) și art. 22 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare – Legea nr. 287/2017), sunt obligate să prezinte nota explicativă (ca parte componentă a situațiilor financiare), iar entitățile mijlocii, entitățile

Deseori în practică se întâlnesc cazuri când persoana fizică, care desfășoară activitate de întreprinzător prin intermediul gospodăriei ţărăneşti (de fermieri), procură teren cu destinație agricolă în scopul utilizării acestuia în activitatea de întreprinzător. Totodată, terenul procurat nu este înregistrat după gospodăria ţărănească, ci reprezintă proprietatea persoanei fizice, fondatorul gospodăriei ţărănești (de fermieri). În asemenea condiții apare întrebarea cu privire la modul de reflectare în contabilitate a terenului agricol dat.