Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

Persoana fizică rezidentă – cetățean al Republicii Moldova ce nu practică activitate de întreprinzător a depistat că nu a declarat pentru anii 2016-2018 dividendele primite atât de la o companie înregistrată în Republica Moldova (Alfa), cât și de la o companie aflată peste hotarele țării (Beta) și anume în România după cum urmează: în 2016 – 13000 lei de la compania Beta, în 2017 – 5500 lei de la compania Beta și în 2018 – 12000 lei de la compania Alfa.

1. (29.1.3.5.20) Are dreptul agentul economic să deducă cheltuielile aferente reparației porțiunii de drum public, care constituie singura cale de acces la întreprindere? 2. (29.1.3.7.4) Care este modul de confirmare a donațiilor pentru scopuri filantropice și de sponsorizare?

În luna martie 2018 am plecat în concediu de maternitate, am primit indemnizațiile și am utilizat scutirile personale pentru anul întreg (suma de 11280 lei). După punerea în aplicare a Legii nr. 178 și divizarea anului pe perioade fiscale, în cazul meu pot aparea obligatii fiscale suplimentare? Ce trebuie sa întreprind ca sa nu încalc prevederile legislației?

Este obligat contribuabilul, rezident al parcului pentru tehnologii informaționale, să efectueze recalculul impozitului pe venit al angajaților, prin excluderea sumei scutirilor de care aceștia au beneficiat până la tranziția la regimul special sau excluderea scutirilor se va asigura prin depunerea de către angajat a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit?

O simplă analiză a procedurilor de achiziții publice, în special a celor de lucrări, scoate în evidență faptul că numărul de operatori economici care au decis să depună o ofertă scade cu cât complexitatea lucrărilor, inclusiv valoarea estimată a acestora este mai mare.

Atingerea progreselor palpabile în calitatea vieții oamenilor și în abilitarea grupurilor vulnerabile este noua filozofie propusă pentru Strategia Națională de Dezvoltare a Republicii Moldova – „Moldova 2030”, care este prezentată în Nota de concept, propusă pentru consultări publice de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Proiectul descrie obiectiv tendințele în dezvoltarea umană în ţară, bazate pe analiza factorilor demografici, sociali, economici, climaterici, dar și cei de guvernare.

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Continuăm publicarea celor 34 de tipologii ale managerului nesuferit, descrise de angajați. Acestea au fost propuse de vizitatorii siteului www.traininguri.ro, unde a fost lansat un concurs în acest sens. 11. Managerul obsedat de monitorizare Managerul nesuferit este managerul care le știe pe toate și vrea să știe tot ce se întâmplă în mintea și în calculatorul tău, cel care te pune să îți cronometrezi activitățile – fiecare 2 minute pe care le-ai petrecut cautând un folder, cele 30 de secunde în care ai vorbit cu cine știe ce client la telefon.

Colaborarea strânsă și comunicarea permanentă cu profesia și mediul de afaceri constituie pentru Ministerul Finanțelor un pilon în procesul de reglementare a contabilității și raportării financiare în Republica Moldova, oferă un sprijin valoros, dar și o platformă de discuții, uneori în contradictoriu, dintre reglementator și cei care implementează prevederile actelor normative din domeniu.

Potrivit noțiunii expuse la art.2 din Legea nr.22 din 23.02.2018

Începând cu 1 ianuarie 2019, angajații Serviciului de Protecție și Pază de Stat vor beneficia, pe perioada desfășurării activității, de dreptul la compensarea cheltuielilor pentru închirierea unei locuințe. Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege ce conține modificări la Legea cu privire la Serviciul de Protecție și Pază de Stat.

Angajatorul care intenționează să efectueze concedieri colective va fi obligat să inițieze consultări în acest sens cu reprezentanții salariaților. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultări publice un proiect de lege ce se referă la completarea Codului Muncii cu un nou articol ce va reglementa garanțiile angajaților în caz de concedieri colective. Proiectul are drept scop transpunerea Directivei 98/59/CE  din 20 iulie 1998 privind apropierea legislațiilor statelor membre.

Începând cu 1 octombrie 2018,s-a modificat cota de impunere a veniturilor impozabile a persoanelor fizice şi mărimea scutirilor. Rugăm sa ne oferiți un exemplu de calculare a impozitului pe venit din salariul achitat pentru anul 2018, pe perioade fiscale.

Angajatul entității pleacă pe parcursul anului în concediu din cont propriu neplătit pe o perioadă de 120 de zile. Cum urmează entitatea să calculeze și să acorde scutirea personală a acestuia, dar și scutirea pentru persoana întreținută, luând în considerație că acesta nu urmează să obțină salariu (venit impozabil) în această perioadă?

Salariatul entității beneficiază de la începutul anului curent de scutirea sa personală. În urma unui accident, din anul precedent tatăl angajatului a căpătat o dizabilitate accentuată. În urma dezabilității obținute acesta primește alocații sociale în mărime de 2 500 de lei, dar oricum se află la întreținerea fiului.

Noțiunea de subdiviziune este reglementată de art. 5 pct. 29 din Codul fiscal (CF) și constituie unitatea structurală a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (filială, reprezentanţă, sucursală, secţie, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de reşedinţă de bază, care exercită unele din atribuțiile acesteia. Conform prevederilor art. 8 alin. (2), lit. e) din CF, contribuabilul este obligat să achite la buget, la timp şi integral, ţinând cont de prevederile art.7 alin.(5), sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, asigurând exactitatea şi veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate.

La procedura de declarare a mărfurilor, persoanele fizice care desfășoară activități independente vor prezenta confirmarea eliberată de către Serviciul Fiscal de Stat privind luarea sa la evidența fiscală, actele comerciale pentru marfa declarată (contract de vânzare-cumpărare, factură, invoice, bon de casă etc.) și formularul tipizat DV-6 al declarației vamale. În Monitorul Oficial din 23 noiembrie 2018 Serviciul Vamal a publicat Ordinul cu privire la procedura de declarare a mărfurilor de către persoanele fizice ce desfășoară activități independente.

Partea I a fost publicată în nr. 6(54) Veniturile independente Cu referire la veniturile independente, merită a fi menționat că acestea acoperă, în mare parte, activitatea de întreprinzător definită în Codul fiscal1 desfășurată de persoanele fizice (inclusiv activitatea profesională sau independentă în sensul CF).

Continuare. Partea I – nr. 2 (57), 2020) Desfășurarea unei activități eficiente și profitabile a întreprinderii depinde de politicile și capacitățile manageriale ale conducerii acesteia. În acest context, administratorul întreprinderii reprezintă veriga cea mai importantă care are menirea să asigure buna funcționare a entității, astfel încât aceasta să ofere produse și să presteze servicii de calitate, care într-un final vor contribui la maximizarea valorii de piață a întreprinderii și va reprezenta eficient statul în toate sectoarele.