Mijloacele bănești sechestrate pe conturile prestatorilor de servicii de plată vor fi transferate pe conturile trezoreriale gestionate de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale. În cazul depozitelor bancare, acestea se vor transfera la expirarea termenului de depozit, acțiunea fiind dispusă prin act judecătoresc. Totodată, banca comercială licențiată va informa ARBI despre transferul mijloacelor bănești pe conturile trezoreriale. Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Regulamentului cu privire la evaluarea, administrarea și valorificarea bunurilor infracționale (sechestrate).

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

1. (28.6.4.42) Ce cotă a TVA se va aplica la plasarea şi comercializarea mărfurilor în magazinele duty-free? 2. (28.6.4.36) Care este regimul de aplicare a TVA la importul şi livrarea pe teritoriul Republicii Moldova a autoturismelor şi altor autovehicule?

1. (4.8.14) Cum se aplică accizele pentru mărfurile destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaționale şi ţările donatoare?

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea şi gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum şi prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei şi HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”. Acestea stipulează condiţiile privind crearea unui parc în domeniul IT, genurile de activitate care trebuie să corespundă cel puţin unuia din tipurile de activitate prevăzute de art. 8 al Legii nr. 77 printre care pot fi menţionate:

Conform modificărilor aprobate în legislația fiscală în cadrul politicii fiscale pentru anul 2020, au survenit și unele schimbări în aplicarea TVA și accizelor la efectuarea operațiunilor în/din magazinele duty-free (în continuare – operațiuni). Este de menționat că, aceste operațiuni includ următoarele tipuri de tranzacții: – plasarea mărfurilor în magazinele, barurile şi restaurantele duty-free conform legislației vamale; – livrarea mărfurilor de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova în magazinele, barurile şi restaurantele duty-free; – comercializarea mărfurilor în magazinele, barurile şi restaurantele duty-free.

Guvernul a aprobat în cadrul ședinței din 13 mai un șir de modificări la Regulamentele sanitare privind produsele din tutun şi produsele conexe (Regulamente), aprobate prin HG nr. 1065/2016. Acestea au fost elaborate în temeiul Legii nr. 278/2007 privind controlul tutunului și Legii nr. 10/2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice. Autorii afirmă că modificările aprobate vor asigura un nivel mai înalt de protecție a sănătății publice. Astfel, odată cu punerea în aplicare a prevederilor noi (peste o lună după publicare), agenţii economici care produc şi/sau importă tutun și produse din tutun vor fi obligaţi să prezinte în format electronic (pe suport electronic) Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, până la data de 31 mai,

(continuare a articolului „Vânzarea acțiunilor proprietate publică: reglementări, proceduri, particularități, noutăți”)   Numeroase studii efectuate la nivel mondial arată că mediul privat poate activa și gestiona anumite lucruri și procese într-un mod mai eficient decât guvernele datorită concurenței pe piața liberă. De-a lungul timpului, acest lucru tinde să conducă la prețuri mai mici, calitate mai bună, o varietate mai mare de bunuri produse și servicii prestate, mai puțină birocrație și livrare mai rapidă. Din aceste considerente, majoritatea statelor au tins să supună privatizării majoritatea obiectelor comerciale deținute în proprietate. Privatizarea în sine constă în

Serviciul Fiscal de Stat ar putea efectua activități speciale de investigație pentru anumite infracțiuni. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte legislative, ce are ca scop extinderea atribuțiilor SFS pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor economice. Astfel, potrivit proiectului, prin completarea Codului de procedură penală cu art. 2692, autoritatea fiscală, similar Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Vamal, Centrului Naţional Anticorupţie, ar putea efectua activități speciale de investigație pentru următoarele infracțiuni:

Indicațiile metodice privind efectuarea vizitelor fiscale (în continuare – Indicații) au fost modificate. Ordinul nr.479 al Serviciului Fiscal de Stat din 22 septembrie 2020 este publicat în MO și a intrat în vigoare.   De rând cu multiplele intervenții redacționale în Ordinul nr.388/2019  prin care au fost aprobate Indicațiile, documentul a fost completat cu prevederi noi. Astfel, la efectuarea vizitei funcționarul fiscal, pentru constatarea datelor de ordin general despre activitatea contribuabilului sau a altor informații relevante efectuării vizitei fiscale, poate solicita în cadrul vizitei fiscale documente și date privind activitatea contribuabilului, precum și explicații.

Agențiile de turism şi turoperatorii au acordat în anul 2019 servicii turistice la 376,6 mii de turiști și excursioniști, cu 16,4% mai mult decât în anul 2018, comunică Biroul Național de Statistică. Majorarea numărului de turişti şi excursionişti a fost condiţionată de creșterea numărului de participanţi la turismul emiţător, turismul intern, precum și turismul receptor. Astfel, din cei 19,8 mii de turiști şi excursionişti străini care au vizitat Republica Moldova în anul 2019 şi au beneficiat de serviciile agenţiilor de turism şi ale turoperatorilor, 85,3% au sosit în scopuri de odihnă, recreere şi agrement, 11,9% – de afaceri şi profesionale şi 2,8% – de tratament.

În decurs de o lună, compania desfășoară o promoție: oferă un card de combustibil cadou pentru o anumită sumă fiecărui client care cumpără mărfuri de la companie (vânzarea mărfurilor este întocmită prin factură). Avem dreptul să distribuim carduri de combustibil fără a avea licență pentru realizarea combustibilului (a fost încheiat un acord de cooperare cu un operator licențiat)?

Agentul economic SRL „A” - rezident al Republicii Moldova în luna august 2020 efectuează plăți în favoarea unei persoane fizice „X” – cetățean străin, nerezident al RM. Între Republica Moldova și țara de rezidență a persoanei „X” este semnat un Acord de evitare a dublei impuneri, potrivit căruia veniturile menționate se impozitează în țara de rezidență a persoanei fizice „X”. Care sunt obligațiile SRL  „A”? Aceasta are obligația de a include în Darea de seamă Forma IPC21 a plăților efectuate în favoarea nerezidentului, dacă nu reține impozit pe venit din plățile menționate? La finele anului fiscal va trebui să prezinte Nota de informare INR14 pentru anul 2020?

Deducerea sumei TVA în cazul dat nu va fi influențată. Potrivit prevederilor art. 102 (1) subiectul subiecților impozabili

1. (28.17.30) Arhiva: Are dreptul entitatea la aplicarea cotei reduse a TVA în mărime de 10% pentru livrările efectuate în conformitate cu art.96 lit.b) din Codul fiscal, în cazul în care aceasta obține venituri din compensarea de către angajați a cheltuielilor suportate? 2. (28.17.29) Arhiva: Are dreptul entitatea la aplicarea cotei reduse a TVA în mărime de 10% pentru livrările efectuate în conformitate cu art.96 lit.b) din Codul fiscal, în cazul în care aceasta obține venituri din încasarea restului lăsat de client în urma achitării consumaţiei în baza bonului fiscal eliberat de restaurant?

Noțiunea de publicitate (reclamă) este definită în art. 1 al Legii nr. 1227/1997 cu privire la publicitate1, obiecte ale activităţii de publicitate fiind toate formele, metodele, purtătorii şi mijloacele de comunicare audiovizuală şi de altă natură, utilizate pentru transmiterea informaţiei publicitare consumatorilor de publicitate. Pentru o mai bună înțelegere a celor descries în continuare, reiterăm unele prevederi ale legislației în vigoare.   Publicitatea exterioară se realizează prin sisteme de comunicare vizuală ce includ afişe, panouri, standuri, instalaţii şi construcţii (situate separat sau pe pereţii şi acoperişurile clădirilor), firme tridimensionale, firme luminoase,

1. (1.1.26) Ce adaos comercial se aplică la comercializarea mărfurilor social importante supuse procesării în unitățile comerciale? 2. (1.1.25) Poate oare agentul economic (comerciantul cu ridicata) care efectuează operaţiuni tehnologice de procesare a mărfurilor social importante să se considere producător?

În ajunul sărbătorilor de iarnă, când sporește cerința pentru diverse mărfuri și servicii, dar și riscul de admitere a încălcărilor legislației, Serviciul Fiscal de Stat vine cu acțiuni de informare și conformare benevolă a agenților economici. Astfel, în perioada 24-30 decembrie 2019, SFS va desfășura o campanie de informare și conformare pe următoarele domenii: – comerț de produse alimentare en gros; – prestarea serviciilor de frumusețe/cosmetologie; – prestarea serviciilor din domeniul alimentației publice (restaurante/cafenele/baruri); – comercializarea brazilor.

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

Potrivit prevederilor art. 103 alin. (6) din Codul fiscal