În jurisprudență proprirea este definită ca o procedură indirectă care dă posibilitatea creditorului să urmărească sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale ce pot fi urmărite, datorate debitorului de o terţă persoană sau pe care acesta le va datora în viitor în baza unor raporturi juridice, precum şi bunurile mobile asupra cărora a fost aplicat sechestrul în procedura urmăririi mobiliare, deţinute de către terț în numele debitorului. Totodată, art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2019 (în continuare – Legea nr.149) oferă noțiunea de poprire drept procedură prin care administratorul insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile sau sumele datorate debitorului de către a treia persoană, iar recent Curtea Supremă de Justiție s-a expus asupra unor aspecte privind aplicarea instituției popririi în cadrul procesului de insolvabilitate.

În scopul desfăşurării activităţii sale Asociația de economii și împrumut (AEÎ) atrage numerar sub formă de depuneri de economii de la membrii săi, credite de la băncile comerciale şi/sau împrumuturi de la entități sau persoane fizice. În acest context conform prevederilor standardului IAS 37 „Provizioane, datorii şi active contingente” încheierea şi semnarea contractului privind atragerea mijloacelor financiare se consideră fapt economic trecut care necesită înregistrare în conturile extrabilanţiere ale activului (creanţei) contingent.

Noul standard IFRS 161, fiind considerat de experți un adevărat „cutremur” contabil, a reușit deja să ridice întrebări la aplicarea practică. Aceasta se datorează faptului că noile reglementări necesita un efort destul de mare de implementare și fac apel la raționamentul profesional.

Stimați cititori, la 9 septembrie 2019 am lansat campania de abonare pentru anul 2020, iar în actuala ediție (nr.6(54)) venim cu informații ce vă vor demonstra că ați făcut alegerea corectă alegându-ne drept sursă de informare și pentru anul viitor. În ediția din octombrie aveți ocazia să aflați mai multe detalii despre baza juridică a răspunderii materiale a angajaților, în materialul elaborat de Olga Donciu și intitulat ”Правовые основы материальной ответственности работников предприятия”. Articolul este disponibil în rubrica Consultații juridice. Totodată, în această rubrică, vă mai propunem:

Conform art. 3 din Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe nr. 1466/1998, agenții economici rezidenți ai Republicii Moldova, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sunt obligaţi să înregistreze în conturile lor din băncile licențiate ale RM încasările de la export, sumele transferate în avans pentru importul neefectuat, să efectueze importul de mărfuri şi servicii în urma

Agenții de asigurare și agenții bancassurance au dreptul de a desfășura activitatea de intermediere în asigurări sau reasigurări doar după înregistrarea acestora de către autoritatea de supraveghere în Registrul agenților respectivi. Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) propune spre consultare proiectul Regulamentului cu privire la Registrul agențiilor de asigurare și agenților bancassurance, care stabilește condițiile, termenele, modul și procedura de înregistrare în Registrul ce va fi deținut de CNPF.

În cadrul conferinței de presă din 23 iulie 2019 ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat și despre necesitatea rectificării la veniturile bugetului public național, care vor constitui 63,5 mld. lei, ceea ce înseamnă o majorare cu 0,2% față de anul trecut. Totodată, cheltuielile vor constitui 69,458 mld. lei sau cu 287,5 mil. lei mai mult comparativ cu bugetul aprobat. Cea mai mare majorare se va înregistra la capitolul cheltuieli de personal – cu 1,19 mld. lei față suma aprobată, pentru acoperirea cheltuielilor respective la nivel local din contul transferurilor de la bugetul de stat. Circa 70% din aceste cheltuieli vor fi destinate sectorului educației, iar altele 30% – pentru acoperirea cheltuielilor de personal pe domeniile proprii de competență ale autorităților publice locale, în special cel al culturii sau pentru aparatul administrativ.

Începând cu 1 ianuarie 2019, amortizarea mijloacelor fixe se calculează în mod obligatoriu după metoda liniară. Modul de trecere de la metoda valorii rămase la metoda nouă este reglementată de prevederile art. 261 din Codul fiscal. Deoarece în adresa publicației au parvenit mai multe întrebări ce țin de aplicarea metodei liniare privind calcularea amortizării, vă reamintim că, în ediția din februarie a revistei Monitorul fiscal a fost publicat articolul intitulat „Использование линейного метода начисления амортизации в целях налогообложения”, autorul căruia este inspectorul principal din Direcția asistență contribuabili de SFS, Galina Șpac. Reiterăm că toate publicațiile din revista noastră reflectă poziția oficială a Serviciului Fiscal de Stat.

Conform prevederilor Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997: livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parțială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepția mijloacelor bănești, achitarea salariului în expresie naturală, prin alte plăți în expresie naturală (art.93 pct.3));

În conformitate cu prevederile art.89 din Codul fiscal

Întreprinderea cu capital străin a primit, în anul 2014, un împrumut în USD, suma (pâna la 100 000), dobânda zero de la o companie străină si a fost înregistrat la BNM. In anul trecut ni s-a anunțat ca întreprinderea debitoare si-a încheiat activitatea, prin urmare, datoria fata de ea a rămas încă nerambursată. Întrebarea este care este procedura de casare a acestei datorii?

În cazul înregistrării de către notar a contractului de vânzare-cumpărare a unui bun imobil, când apare obligația notarului de a prezenta Serviciului Fiscal de Stat informația prevăzută la art. 22611 din Codul fiscal și ce sumă va fi indicată – valoarea tranzacției sau valoarea estimată a bunului imobiliar?

În curând va ieși de sub tipar nr. 5 (53) al P.P „monitorul fiscal fisc.md”, în care, tradițional, veți găsi informații importante, actuale și veridice pentru activitatea Dvs. În primul rând, în această ediție veți avea posibilitatea să aflați aspecte practice ale contabilității costurilor de producție și calcularea costului produselor fabricate. Articolul, elaborat de Ecaterina Cechina și Iuliana Țugulschi, este publicat în rubrica Contabilitate practică.

La 17 iulie 2012 între ÎCS OM „Iute Credit“ SRL şi persoana fizică R. a fost încheiat un contract de împrumut, prin care ÎCS OM „Iute Credit“ SRL s-a obligat să pună la dispoziţia R. suma de 15 000 lei, iar R. s-a obligat să restituie această sumă până la 17 ianuarie 2014, să plătească dobânda, taxa aferentă contractului şi, după caz, penalitatea de întârziere şi penalitatea pentru rezilierea contractului.

După cum am menționat în articolele din edițiile precedente ale revistei „monitorul fiscal FISC.md” (nr. 4, 5 din anul 2018), în care am descris particularitățile noilor reglementări internaționale privind contabilizarea contractelor de locațiune, aplicarea IFRS 161 produce modificări în situațiile financiare, în special, asupra elementelor din bilanțul și din situația profitului sau pierderii ale locatarului.

Programul Facilitatea de Creditare a Tinerilor (FCT), inițiat de Ministerul Finanțelor, are deja 40 de beneficiari. În primele trei luni de activitate a FCT au fost acordate împrumuturi în valoare totală de 18,5 mil. lei, prin intermediul a 4 instituții financiare active în cadrul programului. Beneficiarii provin din 15 raioane ale țării, preponderent din mediul rural, iar cei mai activi sunt tinerii din UTA Găgăuzia, unde au fost acordate 7 împrumuturi în valoare totală de 7,14 mil. lei.

Ministerul Finanțelor anunță, ca inițiativa recent lansată de creditare a tinerilor antreprenori din fondurile pentru dezvoltare a fost susținută de 9 instituții financiare participante intermediare, cu care a semnat acorduri de colaborare. Potențialii beneficiarii de împrumuturi pot depune cereri la următoarele instituții financiare: • Moldindconbank • Mobiasbanca – Groupe Societe Generale • Moldova-Agroindbank

Capitolul I Capitolul I, partea a II-a Capitolul II Capitolul III

Cheltuielile agenților economici se permit spre deducere în cazul în care acesta va confirma documentar că cheltuielile respective au fost efectuate în cadrul activității de întreprinzător și corespund prevederilor expuse la art. 24 alin. (1) din Codul fiscal și pct. 26 din anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018.  

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea contabilităţii și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, documentele primare cu regim special se întocmesc conform formularelor tipizate și se utilizează în cazul prestării serviciilor, cu excepţia serviciilor financiare prestate de către instituţiile financiare, organizaţiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut.