Republica Moldova a realizat încontinuu, începând cu semnarea la 28 noiembrie 1994 a Acordului de Cooperare şi Parteneriat (APC) cu Uniunea Europeană (în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă iniţială de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii tacite), eforturi de a se încadra organic

Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică, în primele 9 luni din anul curent Republica Moldova a importat mărfuri în sumă de $5072,7 mil., în creștere cu 32,4% față de perioada similară din anul 2020. Doar în luna septembrie curent importurile au constituit $669,7 mil., cu 16,5% mai mult față de luna precedentă și cu 31,7% mai mult decât în luna septembrie 2020.   Din țările UE au fost importate mărfuri în sumă de $2323,0 mil., cu 32,6% mai mult decât în anul 2020, deținând o pondere de 45,8% în total. În același timp, importurile de mărfuri provenite din țările CSI au avut o valoare de $1233,6 mil., cu 29,0% mai mult decât în perioada similară din anul 2020 și dețin o pondere de 24,3%.  

Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale și Locale (CNCDRL) va aproba anual decizia privind distribuirea resurselor alocate în Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală pentru planul anual de finanțare a programelor și proiectelor de dezvoltare în regiunile țării, prevede Regulamentul de organizare și funcționare a CNCDRL, proiectul căruia a fost aprobat în cadrul ședinței Guvernului din 16 martie anul curent.   Totodată, structura, în temeiul unor analize a necesităților de dezvoltare la nivel local și în consultare cu autoritățile publice locale de nivelul I, precum și în temeiul domeniilor eligibile de finanțare, va adopta măsurile de finanțare pentru concursurile de selectare a proiectelor

Cadrul normativ de bază, principiile şi cerinţele generale şi mecanismul regimurilor preferențiale de stimulare a activității de întreprinzător al zonelor economice libere (ZEL) sunt reglementate de Legea nr.440/2001 cu privire la zonele economice libere.

Statul asigură libertatea activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale şi apărarea drepturilor şi intereselor întreprinderilor şi ale cetăţenilor contra practicilor anticoncurenţiale şi concurenţei neloiale. Întrucât protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei are drept scop promovarea intereselor legitime ale consumatorilor, pentru încălcarea legislației concurențiale sunt aplicate sancțiuni,

Investitorii care vor să dezvolte o afacere în Moldova nu vor mai trebui să se prezinte fizic pentru asta la ghișeul autorităților publice în Republica Moldova. Statul vrea să digitalizeze la maxim toate procesele de constituire a afaceri, administrării acesteia, interacțiunii antreprenorului cu angajații și cu alte companii, cu autoritățile și organele de control, CNAM, CNAS etc.

Modul de prezentare a informației este stabilit prin Ordinul SFS nr. 427/2018 cu privire la stabilirea modului, structurii și termenilor de prezentare a informației de către subiecții nominalizați în art. 92 și art. 226/11 din Codul fiscal. Astfel, pentru fiecare categorie de contribuabil, în Ordinul menționat anterior, este stabilită Anexa ce urmează a fi completată, precum și ce date urmează a fi incluse.

Deseori în aria terenului din care urmează a fi extrase minerale utile se conțin loturi de pământ ce aparțin unei entități agricole, fiind ocupate cu culturi de câmp. În aceste condiții atribuirea terenului pentru extracție  este posibilă cu condiția recuperării pierderilor agricole pe care le suportă proprietarul terenului atribuit.   Legislația în vigoare stabilește că utilizatorul acestui teren (entitatea cu activitate extractivă) este dator să recupereze proprietarului terenului atribuit pierderile agricole care ar apărea din utilizarea terenului în cauză în scopuri agricole: creșterea culturilor de câmp, legumelor, plantațiilor perene (activelor biologice imobilizate).

Ministerul Finanţelor este autoritatea publică centrală în domeniul finanţelor publice care asigură gestionarea mijloacelor financiare ale bugetelor componente ale bugetului public naţional (BPN) prin contul unic trezorerial şi prin alte conturi deschise în instituţiile financiare, administrează bugetul de stat şi monitorizează executarea celorlalte bugete componente ale BPN.

Costuri indirecte de producție (în continuare – CIP) sunt numite costurile condiționate de managementul activității centrelor de responsabilitate (subdiviziunilor) (în continuare – CR), întreținerea, deservirea și exploatarea mijloacelor fixe (clădirilor, încăperilor, halelor, utilajelor, instalațiilor

În acest articol vom continua analiza instituției fiduciei, concentrându-ne pe modalitățile de stingere și modificare a acesteia, precum și relațiile dintre fiducie și terți.

Starea de urgență, instituită prin Hotărârea Parlamentului 41/2022, a fost prelungită cu 60 de zile, începând cu data de 25 aprilie. Hotărârea a fost adoptată în cadrul ședinței plenare, cu votul a 55 de deputați. Propunerea prelungirii stării de urgență a venit din partea Guvernului. Adoptarea acestei hotărâri a fost necesară, pentru ca Executivul să aibă în continuare pârghii și instrumente, care să permită luarea deciziilor rapide și eficiente. Aceste aspecte vizează procedurile de recepționare a ajutoarelor umanitare, de alocare a mijloacelor financiare sau de simplificare a mai multor procese aferente gestionării crizei refugiaților.

Organizația internațională (cu sediul peste hotarele țării) nu este o entitate înregistrată oficial în Republica Moldova, nu dispune de cod fiscal, dar este beneficiară a unui proiect de asistență tehnică, care cade sub incidența Hotărârii Guvernului nr.246 din 08 aprilie 2010.

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.   Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

Conform prevederilor art. 2 din Legea nr.113/2010 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc este persoană fizică investită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public prevăzute de legea respectivă, dar şi de alte legi. Doar executorul judecătoresc licenţiat şi investit în condiţiile prezentei legi poate efectua executarea silită.

Actul normativ de bază care stabilește modul de contabilizare a activelor biologice, a produselor agricole și costurilor aferente activelor biologice şi produselor agricole este Standardul Naţional de Contabilitate „Particularităţile contabilităţii în agricultură”. Totodată, calcularea costurilor în scopuri manageriale interne, inclusiv la întreprinderile agricole, nu este reglementată la fel ca și în scopurile contabilității financiare (menite să asigure comparabilitatea relativă a datelor furnizate utilizatorilor externi de informații).   În articolul „Aplicarea variantei dezvoltate și simplificate a metodei „direct-costing” la determinarea venitului marginal pe produse, sectoare și subsectoare agricole”,

Conform art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creşterea de capital definită la art.40 alin.(7) din Cod, constituie sursă de venit impozabilă, care se include în venitul brut.      Acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător reprezintă active de capital potrivit art.39 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal.

Contribuabilii persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2023 până la 30 aprilie inclusiv a anului curent. Cine are obligația de a prezenta Declarația (Forma CET18)?

În contextul reformelor fiscale menite să asigure o mai bună echitate și eficiență în sistemul de impozitare, prin Legea nr. 187/2025 au fost aprobate o serie de modificări importante la Codul fiscal, cu aplicabilitate

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis astăzi, 5 mai 2022, majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 3,0 puncte procentuale – de la 12,5% până la nivelul de 15,5% anual.   Respectiv, ratele de dobândă la creditele overnight, precum și la depozitele overnight se majorează cu 3 p.p., fiind stabilite la nivel de 17,5% anual și, respectiv, 13,5% anual.