Produsele cuplate (asociate, colaterale) se obțin la prelucrarea complexă a materialelor, în condițiile în care din unul și același material se fabrică, concomitent și inevitabil, mai multe feluri de produse. Un exemplu clasic în acest sens reprezintă caz

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) a elaborat două proiecte de hotărâri de Guvern ce vizează acordarea subvențiilor pentru implementarea proiectelor de dezvoltare locală în localitățile rurale.   Astfel, proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea subvențiilor pentru dezvoltarea locală prin implementarea Programului LEADER stabilește condițiile și procedura de verificare, evaluare, selectare, acordare a subvențiilor, implementare și monitorizare a măsurilor de sprijin financiar: Sprijin pentru funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală și Susținerea implementării Strategiilor de Dezvoltare Locală.

O entitate rezidentă „A” activează în baza francizei, сe aparține unei alte entități rezidente „B”, și căreia îi achită conform clauzelor contractuale un procent în funcție de volumul vânzărilor înregistrate. Cum urmează a fi supuse impozitării plățile menționate pentru compania „B”? Se vor permite spre deducere plățile procentuale achitate de către compania „A” ce beneficiază de franciză?

O entitate efectuează importul produselor de panificație. Ce cotă TVA va achita aceasta la import și, ulterior, la livrarea pe teritoriul RM, dacă produsele de panificație sunt stabilite la art. 96 lit. b) prima liniuţă din Codul fiscal?   Art. 96 lit. b) prima liniuţă din CF stabileşte cota redusă a TVA în mărime de 8 %  la pâinea şi produsele de panificaţie (190120000, 190540, 190590300, 190590600, 190590900), la laptele şi produsele lactate (0401, 0402, 0403, 0405, 040610300 şi 040610500 – cu un conţinut de grăsimi de maximum 40% din greutate), livrate pe teritoriul RM, cu excepţia produselor alimentare pentru copii care sunt scutite de TVA în conformitate cu art.103 alin.(1) pct.2).

Situațiile în care persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător intră în incapacitate de plată a obligațiilor asumate prin diferite contracte (de exemplu, cele de împrimut de la peroane fizice și juridice sau de creditare de la instituțiile financiare) sunt destul de frecvente. În acest context, apare întrebarea ce ține de baza legală a insolvabilității acestora și consecințele de neexecutare a obligațiilor de către aceste persoane în Republica Moldova, dar vom prezenta și unele aspecte de reglementare a procedurii de insolvabilitate/ faliment în alte țări.  

În perioada 7-8 februarie 34 de companii debutante sau persoane fizice, care intenționează să înființeze o afacere, prezintă ideile inovatoare în fața Comitetului de evaluare al Programului de susținere a inovațiilor digitale și Startup-urilor tehnologice.

La data de 04.09.2021 agentul economic „X” a depus la autoritatea administrației publice locale Notificare privind inițierea activității de comerț cu genul de activitate „Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare”, prin intermediul tipului unității de comerț „secție comercială”. Totodată, până în momentul de față, agentul economic nu a inițiat activitatea prin intermediul unității de comerț cu referință. Apare în acest caz obligația de calculare și achitare a taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii pentru această unitate de comerț?

Care tabele la declarația POLMED23 urmează să prezinte agentul economic (membru al sistemului colectiv de reciclare în partea ce ține de baterii, nu și de ambalaj), care importă mărfuri (baterii) ce se regăsesc în anexa 8 din Legea nr.1540/1998? Va beneficia acesta de scutire

Fondul național pentru dezvoltare regională și locală (Fond) va fi format din resursele actuale ale Fondului național pentru dezvoltare regională, proiectele investiționale din domeniul alimentării cu apă și canalizare finanțate din sursele Fondului ecologic național, proiectele investiționale finanțate din sursele Fondului pentru eficiență energetică și proiectele investiționale din domeniul dezvoltării rurale finanțate din sursele Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural.   Autoritățile au elaborat și propun pentru consultări publice proiectul de lege privind Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală. Documentul poate fi consultat până la 2 decembrie curent.

Conform datelor preliminare prezentate de Biroul Național de Statistică (BNS), Produsul Intern Brut al Moldovei în anul 2021 a constituit în prețuri curente (de piață) 241,9 mld. lei, majorându-se comparativ cu anul 2020, în termeni reali, cu 13,9% pe fundalul reducerii indicatorului în anul 2020 față de anul 2019 cu 8,3%. Astfel, în comparație cu nivelul anului pre-criză (2019), PIB-ul în anul precedent s-a majorat cu 4,5% în termeni reali.   La creșterea PIB în anul 2021 au contribuit agricultura, silvicultura şi pescuitul cu ponderea de 10,4% la formarea PIB; comerțul cu ridicata – cu 8,2%; transporturile și depozitarea – cu 4,2%; informațiile și comunicațiile – cu 5,5%; producția și furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 2,1%; arta, activități de recreere și de agrement – cu 1%.

În conformitate cu art.96 lit.b) liniuța a noua se aplică cota redusă a TVA de 12% – la produsele alimentare şi/sau băuturi, cu excepţia producţiei alcoolice, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoţite de servicii conexe care să permită consumul imediat al acestora, realizate în cadrul activităţilor care se atribuie la secţiunea I a Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei.

Producția industrială în luna noiembrie 2020 (serie brută) s-a majorat față de luna corespunzătoare a anului precedent cu 2,7%. Conform datelor Biroului Național de Statistică, creșterea producției a fost generată de industria extractivă (+31,5%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+28,7%), asigurând majorarea producției per total industrie cu 0,6% și 4,1% respectiv. Totodată, s-a înregistrat descreștere în industria prelucrătoare (-2,4%), atenuând creșterea producției per total industrie cu 2,0%.   Datele statistice denotă că, în 11 luni ale anului 2020 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, producția industrială (serie brută) a fost mai mică cu 5,9%, ca urmare a descreșterii producției în industria prelucrătoare (-7,2%).

Noua clauză de neconcurență este cea prin care salariatul este obligat ca, după încetarea CIM, să nu presteze, în interes propriu sau al unui terț, o activitate care se află în concurența cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizații lunare de neconcurență, pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurență.

Una dintre lucrările premergătoare raportării financiare este inventarierea totală a activelor și pasivelor autorității/instituției bugetare. Totodată, potrivit prevederilor art. 18 lit. e) din Legea contabilității nr. 113/2007 (în continuare – Legea nr. 113/2007), ciclul contabil al entității cuprinde și inventarierea elementelor contabile.

Prin contractul de arendă, o parte (arendator) se obligă să dea celeilalte părți (arendaș) un teren agricol și/sau alte bunuri agricole în posesie și folosință pe o durată determinată, iar aceasta se obligă să efectueze plata de arendă. Prin bunuri agricole – conform art.1288 alin (2) din Codul Civil,

În cadrul ședinței plenare de astăzi, 6 august 2021, Parlamentul a acordat votul de încredere Guvernului și a aprobat Programul de activitate al noului Executiv. Astfel, Guvernul condus de prim-ministrul Natalia Gavrilița,  are următoarea componență: Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene – Nicu Popescu (viceprim-ministru) Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale – Andrei Spînu (viceprim-ministru)

Astăzi, 18 noiembrie, în cadrul unui eveniment organizat de PRIAevents în colaborare cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC, Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova și alți parteneri, au fost premiate cele mai bune ÎMM-uri din țara noastră.   Astfel, 13 întreprinderi din sector ce activează în mai multe localități din țară (Bălți, Dondușeni, Drochia, Soroca, Chișinău, Cimișlia, Ungheni etc.)  au primit distincții la o serie de categorii precum:

Prin noțiunea de salariat temporar se subînțelege salariatul care a încheiat un contract individual de muncă cu un agent de muncă temporară în vederea punerii sale la dispoziția unui utilizator de muncă temporară pentru a lucra temporar sub supravegherea și conducerea acestuia.

Noțiunea mărcii și semnele ce pot fi înregistrate ca marcă În conformitate cu art.2 din Legea nr.38/2008 privind protecția mărcilor, marca este orice semn (vizual, sonor, olfactiv, tactil) care serveşte la individualizarea şi deosebirea produselor şi/sau serviciilor unei

Definitivarea proiectului de lege privind risipa alimentară a fost genericul unei ședințe desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute pe platforma Ministerului Economiei și Infrastructurii. Scopul documentului este asigurarea unui cadru juridic, care să reglementeze pentru agenții economici din sectorul alimentar opțiunile legale ce se referă la prevenirea deșeurilor alimentare, prin intermediul direcționării prin donații a alimentelor către asociațiile obștești, care ulterior le vor distribui direct și prin intermediul cantinelor sociale. „Proiectul de lege privind risipa alimentară va avea un puternic impact economic, reducând cuantumul cheltuielilor inutile provenite din irosirea alimentelor. Mai mult ca atât, proiectul oferă opțiuni legale operatorilor din domeniul alimentar și comerț de redistribuire a surplusului de produse alimentare nevândute către diverși utilizatori, în cursul normal al desfășurării activității de antreprenor”, a declarat secretarul de stat al MEI, Iuliana Drăgălin.