Crearea oportunităților de angajare formală, nondiscriminatorie și productivă, dezvoltarea capitalului uman pentru șanse sporite la angajare, o mai bună guvernare a pieței muncii și valorificarea potențialului pentru dezvoltare durabilă – acestea sunt cele patru priorități ale Planului național de acțiuni pe anul curent pentru implementarea Strategiei naționale privind ocuparea forței de muncă 2017-2021.

În activitatea entității operațiunile aferente refacturării cheltuielilor compensate apar, în mare parte, în baza contractelor de locațiune. Potrivit Codului civil al RM nr. 1107 din 06.06.2002, prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință și posesiune temporară, iar locatarul se obligă să plătească chirie. Odată cu oferirea în locațiune a unui imobil/încăperi urmează a fi suportate și

Persoanele care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă, stabilite conform prevederilor Legii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii vor avea dreptul de a solicita reexaminarea pensiei cu condiţia că pensia calculată în condiţiile legii indicate va fi mai mare decât pensia care este achitată solicitantului în prezent.

Cetăţenii moldoveni plecaţi peste hotare vor fi la curent cuoportunităţile de reintegrare socială şi economică de acasă, iar autorităţile sunt încurajate să se implice mai activ în monitorizarea procesului migraţional şi acordarea suportului necesar ajustat la necesităţile cetăţenilor. Guvernul a aprobat Planul de acţiuni pentru anii 2017-2020 privind reintegrarea cetăţenilor Republicii Moldova reveniţi de peste hotare.

Astăzi,19 octombrie 2018, a fost publicat Avizul Executivului la proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1018 din 17 octombrie 2018. Oferim utilizatorilor noștri posibilitatea de a lua cunoștință de acest document. ”Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă (nr.346 din 12 octombrie 2018) de către un grup de deputați în Parlament, și comunică susținerea acestuia cu următoarele propuneri.

În Monitorul Oficial din 23 noiembrie curent Curtea de Conturi a publicat Hotărârea cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare consolidate ale Ministerului Apărării la 31 decembrie 2017. Curtea menționează că, deși Ministerul Apărării și entitățile din subordine au efectuat autoevaluarea sistemului de management financiar și control, fiind emisă Declarația de bună guvernare, în vederea asigurării bunei guvernări a resurselor financiare publice și a patrimoniului public, auditul a constatat unele deficiențe în gestionarea mijloacelor financiare și a bunurilor publice.

Orice operator economic rezident sau nerezident, persoană fizică sau juridică de drept public sau privat, asociaţii de astfel de persoane pot fi participanţi la licitaţiile privind achiziţiile publice, dacă corespund cerinţelor impuse de Legea nr. 131. Totodată, dreptul de participare la procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice poate fi rezervat de către Guvern unor ateliere protejate şi întreprinderi sociale de inserţie în cazul în care majoritatea angajaţilor implicaţi sunt persoane cu dizabilităţi care, prin natura sau gravitatea deficienţelor lor, nu pot desfăşura o activitate profesională în condiţii normale.

Conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013, reglementarea serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare se asigură de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (în continuare – Agenție). Agenția își exercită atribuțiile în conformitate cu legislația în vigoare.

Contenciosul administrativ este o instituție fundamentală în orice stat de drept și reprezintă acel instrument, prin intermediul căruia orice persoană își poate apăra drepturile, în cazul în care se consideră vătămată de către o autoritate publică.

Persoanele fizice care desfășoară activități independente în comerțul cu amănuntul, cu excepția mărfurilor supuse accizelor, vor achita contribuții sociale de stat. Parlamentul a publicat Legea care prevede introducerea unei noi categorii de contribuabili în Monitorul Oficial nr. 253-264 din 22 iulie curent.

Pe lângă Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2016 și Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2016, în cadrul ședinței Guvernului din 24 mai curent a fost aprobat și Raportul privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală în anul 2016.

Сonform prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea cu privire la filantropie și sponsorizare nr. 1420-XV din 31.10.2002,

Prin Legea nr. 191 din 27 iulie 2018 pentru modificarea unor acte legislative au fost operate modificări şi în Legea nr. 489 din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale – art. 4 a fost completat cu o nouă categorie de plătitori de contribuţii la BASS, acestea fiind persoanele care exercită independent profesiunea de medic în una dintre formele de organizare a activităţii profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411/1995.

Guvernul a avizat pozitiv o inițiativă legislativă ce se referă la consolidarea capacităților administrative și instituționale ale Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Proiectul prevede creșterea efectivului limită al Centrului, de la 21 de unități la 45, precum și majorarea cuantumului salariului lunar al conducătorilor instituției. Astfel, salariul directorului va crește de la 7000 la 8300, iar a directorului-adjunct — de la 6500 la 7500.

Solicitantul de subvenţie, care pe parcursul a trei ani consecutivi a beneficiat de susţinere în suma de 9 mil. lei, nu poate beneficia de sprijin financiar pentru următorul an de subvenţionare. În cazul în care, pe parcursul unui an de subvenţionare, suma suportului atinge 9 mil. lei cumulativ pe trei ani consecutivi, acesta va beneficia doar de diferenţa sumei ce se încadrează până la plafonul stabilit. În Monitorul Oficial din 12 octombrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului pentru modificarea Hotărârii cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.

Proiectul legii contabilităţii, care îşi propune să transpună parţial Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, a fost prezentat Parlamentului în mod prioritar şi susţinut în prima lectură. Confom Acordului de Asociere, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul de a armoniza prevederile legislaţiei naţionale în ceea ce priveşte rapoartele financiare în conformitate cu prevederile Directivei. În momentul în care am început să elaborăm legea noastră, am observat că destul de multe prevederi ale legii corespund deja cu prevederile Directivei şi doar pe câteva componente au fost făcute modificări substanţiale, a anunţat Vice-ministrul Finanţelor, Veronica Vragaleva.

În UTA Găgăuzia și raionul Taraclia, cu asistența UE, a fost reconstruit cel puțin un obiect de infrastructură socială în fiecare dintre cele 40 de localități. De asemenea, au fost lansate sau dezvoltate 63 de întreprinderi mici și mijlocii, creându-se peste 180 de locuri de muncă. Totodată, în regiune au fost create șapte servicii intercomunitare de gestionare a deșeurilor și au fost realizate 105 proiecte de dezvoltare rurală, prin intermediul inițiativei europene LEADER. Sunt doar câteva dintre rezultatele obținute de programul „Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia" (SARD), finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD. Rezultatele au fost prezentate la Comrat, în cadrul evenimentului de încheiere a activității de trei ani a programului SARD.

În conformitate cu prevederile art.697 alin.(2) din Codul fiscal, dreptul la aplicarea regimului fiscal stabilit prin capitolul 102 din Codul fiscal se realizează prin cererea depusă de către contribuabil la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat.

Moldova ar putea primi între anii 2014 – 2020 asistenţă financiară din partea UE în mărime de la 610 la 740 mil. euro, în cadrul bugetului UE aprobat anterior. Declaraţia a fost făcută de şeful Delegaţiei UE în Moldova, Peter Michalko, în cadrul unei intervenţii la un post privat de televiziune.

Ministerele vor analiza impactul politicilor din domeniul lor de competență în colaborare cu societatea civilă și sectorul privat. Cancelaria de Stat propune spre consultare un proiect ce prevede completarea regulamentelor ministerelor cu unele funcții noi.