Din 1 ianuarie 2021, mărimea minimă a capitalului social pentru organizațiile de creditare nebancară (OCN) va constitui 1 mil. lei, ceea ce va contribui la consolidarea stabilităţii financiare a acestora (actualmente indicatorul este de 300 mii lei). Prevederea este inclusă în Legea nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară (Legea nr. 1/2018), modificările fiind publicate în „Monitorul oficial”. Cerințele au fost elaborate de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) în scopul consolidării capacității în domeniul reglementării şi supravegherii activității OCN,

La 1 decembrie curent, în Registrul de stat al unităților de drept erau incluse, per total, 124 755 entități, potrivit datelor statistice publicate de Agenția Servicii Publice. După forma juridică de organizare, cele mai multe întreprinderi sunt societăți cu răspundere limitată – 88344 și întreprinderi individuale – 28278. Totodată, în Republica Moldova sunt înregistrate 1463 de entități ce activau sub alte forme de asociații, 1453 de cooperative de consum și 1193 de societăți de acțiuni de tip închis.

În data de 12 decembrie 2020, în Republica Moldova a intrat în vigoare Legea nr.75 din 21.05.2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor („Legea 75/2020”).   Această lege stabilește un mecanism pentru implementarea prevederilor art. 35 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 308 din 22.12.2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului („Legea 308/2017”), care conține lista sancțiunilor pecuniare aplicabile.   

Casa Naţională de Asigurări Sociale a lansat vineri, 13 septembrie curent, un Centru de Apel specializat. Astfel, persoanele care au întrebări ce ţin de stabilirea, calcularea sau plata indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă pot obţine informaţii la numărul de telefon 022 257 777. Centrul de Apel va avea un program de lucru de luni până vineri, între orele 8.00-17.00 și poate fi apelat la tarif ordinar de la telefonul fix sau mobil din orice localitate a Republicii Moldova sau din străinătate. Centrul de Apel este organizat din mijloacele băneşti ale CNAS şi este unul experimental. Totodată, CNAS colectează propuneri de perfecţionare a activităţii acestui centru.

În lunile ianuarie – noiembrie 2019, Serviciul Fiscal de Stat a înregistrat încasări în bugetul public național de peste 35 mld. lei. Acestea sunt cu 5,6% mai mari comparativ cu perioada similară a anului 2018 (sau cu 1,9 mld. lei). Respectiv, la cele patru componente ale BPN au fost înregistrate următoarele venituri. La bugetul de stat în 11 luni ale anului curent au fost încasate 15,3 mld. lei, ceea ce constituie cu 644,1 mil. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creșterea fiind cu 4,4%.

Veniturile bugetului public național pentru anul 2019 au constituit 62,9 mld. lei, cu 8,5% mai mult decât în anul 2018. Încasările din accize au crescut cu 9%, cele din TVA – cu 8%, veniturile din primele de asigurare medicală – cu 16%, iar veniturile proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat au sporit cu 5% în pofida reducerii cotelor acestora de la 23 la 18%. Totodată, colectările din impozitul pe venit au rămas la nivelul anului 2018 în condițiile în care, la 1 octombrie 2018, a fost pusă în aplicare reforma fiscală prin care s-a dublat scutirea personală și s-a diminuat cota impozitului pe venit de la 18 la 12%. Datele au fost prezentate astăzi în cadrul ședinței lărgite a Colegiului Ministerului Finanțelor, fiind trecute în revistă realizările ministerului și ale instituțiilor din subordine pentru anul 2019, precum și prioritățile stabilite pentru anul curent.

Începând cu luna octombrie 2019, Serviciul Fiscal de Stat a demarat acțiuni ordinare de verificare a persoanelor fizice sub aspectul corectitudinii onorării obligației de declarare și achitare a impozitului pe venit pentru perioadele fiscale ale anilor 2015 – 2018. Criteriile ce au stat la baza identificării persoanelor fizice față de care au fost inițiate acțiuni de verificare sunt următoarele:

Contractele atribuite în cadrul procedurilor de achiziție publică rămân executorii și nu se suspendă automat din cauza măsurilor de combatere a Covid-19. Spre deosebire de alte țări, autoritățile din Republica Moldova au altă viziune asupra recunoașterii oficiale a situației generate de COVID-19 drept temei ce ar exclude aplicarea unor penalități în caz de întârzieri sau neexecutare1, nefiind dispuse alte măsuri care ar face mai flexibilă executarea contractelor de achiziții publice2. Astfel, aceste contracte sunt guvernate în continuare de prevederile legale generale, iar autoritățile contractante și operatorii economici trebuie să găsească soluții practice pentru a se adapta la situația de criză.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte contribuabililor că data de 25 octombrie 2019 reprezintă termenul-limită de declarare şi plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, obligația de prezentare a rapoartelor și de achitare a plăților o au: – categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1 — 1.6 din anexa menţionată – pentru luna septembrie curent până la data de 25 octombrie 2019 inclusiv

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului cu privire la achizițiile publice folosind procedura de negociere. Documentul descrie procesul prin care autoritatea contractantă consultă și negociază clauzele contractuale cu unul sau mai mulți prestatori. Potrivit proiectului, procedurile respective vor derula exclusiv prin intermediul SIA „Registrul de stat al achizițiilor publice”. De asemenea, autoritatea contractantă este obligată să furnizeze electronic Documentul unic de achiziţii European (DUAE) completat cu informațiile solicitate în raport cu criteriile de calificare și selecție stabilite în anunțul de participare și în documentația descriptivă/de atribuire.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), al cărui fondator este Ministerul Finanțelor, oferă autorităților și instituțiilor publice bugetare instrumente electronice moderne de ținere a evidenței contabile. Aceste instrumente se regăsesc în Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice bazat pe platforma 1C (SIIECAP), elaborat și administrat de CTIF. La începutul anului curent, acest sistem informatic era utilizat de peste o mie de autorități și instituții publice bugetare din țară. Mai mulți contabili care utilizează SIIECAP afirmă că acest sistem le-a ușurat munca, oferindu-le posibilitatea să efectueze rapid, cu ajutorul instrumentelor electronice, procesarea documentelor primare, introducerea informației în rapoartele financiare și expedierea acestora în adresa instanțelor de resort.

Pe parcursul anului 2019, la bugetul public național au fost acumulate venituri administrate de Serviciul Fiscal de Stat în sumă de 39,1 mld. lei. În raport cu anul 2018, se înregistrează o creștere cu 2,2 mld. lei sau cu 6,0%, iar comparativ cu sarcina stabilită veniturile au depășit indicatorul cu 0,2%, potrivit Raportului de activitate al SFS pentru anul 2019. Obiectivul major al organului fiscal rămâne în continuare asigurarea colectării şi onorării demne de către contribuabili a părții de venituri la plățile administrate de către instituție, se spune în Raport.

Exporturile de mărfuri realizate în luna februarie a anului curent au constituit $245,4 mil., cu 11,8% mai mult față de luna ianuarie și cu 1,6% — comparativ cu luna februarie 2019. Totuși, de la începutul anului volum exportului este inferior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2019 cu 2,3%, însumând $464,8 mil., comunică Biroul Național de Statistică. Din suma totală, livrările de mărfuri autohtone au constituit $358,2 mil. (77,1%), fiind în creștere cu 6,8% față de ianuarie-februarie 2019 și care a contribuit la majorarea totală a exporturilor cu 4,8%. Mijloacele de transport rutier au fost cel mai des utilizate pentru exporturile de mărfuri (82,8%), fiind urmate de transportul maritim (10,1%), feroviar (5,7%) și aerian (1,4%).

Parlamentul a votat ieri, 6 februarie curent, în prima lectură proiectul de lege privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale. Documentul reglementează procedurile de atribuire a contractelor de achiziție aplicate de către entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele respective. Gabriela Cunev, secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, susține că scopul principal al proiectului de lege este asigurarea transparentizării procesului achizițiilor publice efectuate de către entitățile din sectorul utilităților, precum și alinierea cadrului normativ național la acquis-ul Uniunii Europene.

În perioada anilor 2016-2018, SFS a stabilit că persoana fizică X a efectuat cheltuieli ce depășesc suma de 300 mii lei. De asemenea, persoana respectivă desfășoară activitate de întreprinzător în baza patentei eliberate de autoritățile de pe teritoriul din stânga Nistrului, iar conform declarațiilor oferite de aceasta, cheltuielile respective au fost efectuate pentru procurarea mărfurilor care, ulterior, erau comercializate pe teritoriul din stânga Nistrului. În situația descrisă care va fi modalitatea de determinare a venitului impozabil obținut de către persoana fizică respectivă?

Procesul de informare a contribuabililor este un obiectiv prioritar în activitatea Serviciului Fiscal de Stat. Din acest considerent, SFS desfășoară cu regularitate ateliere de lucru care sunt inițiate și se desfășoară conform graficelor aprobate și publicate trimestrial pe pagina web a SFS. Tematica seminarelor se stabilește în baza subiectelor prioritare pentru perioada respectivă (modificarea/completarea actelor legislative și normative, riscurile identificate la nivel central și la solicitările contribuabililor).

În cadrul ședinței din 4 martie curent Executivul a dat aviz negativ proiectului de lege privind completarea și modificarea Codului fiscal, înaintat de un grup de deputați cu titlu de inițiativă legislativă. Astfel, cu privire la propunerea de a permite deducerea cheltuielilor în baza documentelor electronice, inclusiv în baza bonurilor de casă, Guvernul menționează că, potrivit art. 11 alin. (1) și alin. (5) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017), faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, care sunt întocmite atât pe suport de hârtie, cât și în formă electronică și au aceeași putere juridică. Astfel, în opinia membrilor Cabinetului de miniștri, pentru asigurarea corectitudinii deducerii cheltuielilor este necesară respectarea normelor menționate supra.

În primul semestru al anului curent,profitul pe sistemul bancar a însumat 1,2 mld. lei, majorându-se cu 30,8% (271,4 mil. lei) comparativ cu perioada similară a anului precedent. Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, care a făcut o evaluare a situației financiare în sectorul bancar în ianuarie-iunie a anului curent, veniturile totale ale băncilor licențiate au constituit 3,5 mld. lei, dintre care veniturile din dobânzi – 61,3% (2,2 mld. lei), iar veniturile neaferente dobânzilor – 38,7% (1,4 mld. lei).

La 1 ianuarie 2020, la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale erau, în total, 696011 beneficiari de pensii, alocații de stat și indemnizații adresate familiilor cu copii, iar mărimea medie a prestației a constituit 1901,14 lei. Astfel, din numărul total de beneficiari, 524451 primeau pensii pentru limită de vârstă cu o mărime medie de 1842 lei. Totodată, au fost înregistrați 122896 beneficiari de pensii de dizabilitate, mărimea medie a prestației fiind de 1430,45 lei. Pensiile de urmaș au fost acordate la 11263 persoane, mărimea acesteia constituind 1005,87 lei, iar pensii pentru vechime în muncă primeau 56 de persoane, mărimea medie a pensiei fiind de 967 lei.

Modernizarea sistemului informațional integrat vamal, implementarea Strategiei de management al riscurilor în Serviciul Vamal (SV), promovarea mecanismelor de cooperare vamală transfrontalieră, dezvoltarea procedurilor de vămuire simplificate și conformării voluntare în domeniul vizat și alte acțiuni sunt prevăzute în Programul strategic Vama 2020. Potrivit Programului, cele mai importante direcții de dezvoltare ale organului vamal pentru anul curent sunt facilitarea comerțului internațional, asigurarea securității economice și financiare a statului și dezvoltarea capacității administrative.