Legea nr.174 din 11 noiembrie 2021 privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului ce stabilește condițiile de efectuare de către investitori a activităților investiționale în domeniile de importanță pentru securitatea statului a intrat în vigoare, fiind publicată în Monitorul Oficial din 19 noiembrie curent.   Astfel, orice investitor potențial, anterior efectuării activităților investiționale în domeniile de importanță pentru securitatea statului sau activităților al căror obiect constituie bunuri de importanță pentru securitatea statului, va fi obligat să obțină de la Consiliu pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională o aprobare prealabilă. 

Capitolul 3 Titlul III din Codul fiscal (Modul de calculare şi achitare a TVA) urmează a fi suplinit cu noi prevederi, care se referă la restituirea TVA aferentă procurărilor de mărfuri și servicii.

Acordarea compensațiilor pentru acoperirea unei părți din cheltuielile de consum a energiei termice în sistem centralizat, la consumul de energie electrică sau gaze naturale pentru consumatori, în funcție de gradul de vulnerabilitate a acestora, este una din măsurile pe care autoritățile planifică să o includă suplimentar în Planul național de acțiuni pentru atenuare crizei energetice.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a propus pentru consultări publice proiectul noii legi cu privire la subvenționarea în agricultură și mediul rural, cu posibilitatea abrogării ulterioare a Legii nr. 276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural.

În cadrul prezentării de către Banca Mondială a rezultatelor studiului anual „Costul reglementării afacerilor 2018”, Iulia Costin, Secretarul General de Stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, s-a referit la facilitarea condițiilor de activitate a businessului în Republica Moldova. Procedurile simplificate de înregistrare a întreprinderilor, punerea în aplicare a sistemului informațional automatizat de gestionare şi eliberare a actelor permisive (SIA GEAP), procedura simplificată de notificare privind inițierea activității de comerț, reducerea numărului de activități ce necesită licențiere, diminuarea controalelor de stat şi a costurilor pentru obținerea certificatelor sanitare, scăderea ponderii întreprinderilor ale căror preţuri sunt reglementate de către stat sunt doar unele aspecte, care vin să simplifice activitatea mediului de afaceri. Cu toate acestea, și multe reforme guvernamentale încă sunt în proces de implementare, a precizat Iulia Costin.

Contractele ale căror obiect este prestarea serviciilor de formare profesională a șomerilor ar putea fi exceptate de la procedura de achiziții publice. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă  prin care se propune completarea art. 5 din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice.   La momentul de față formarea profesională se realizează în baza contractelor încheiate între Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și instituțiile de învățământ/centre de instruire învingătoare ale procedurii de achiziții publice.

Potrivit prevederilor art. 3 alin (1) al Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă (Legea nr. 166/207), angajatorul este în drept să acorde salariaţilor o alocaţie individuală de hrană, sub forma tichetelor de masă, achitând integral operatorului valoarea nominală a acestora, plata pentru imprimare a tichetelor de masă și alte servicii prevăzute de contractele încheiate între operator și angajator. Este interzis angajatorilor, la oferirea tichetelor de masă, să reducă salariul angajaților beneficiari de tichete de masă.

Care este cadrul legal cu privire la răspunderea pentru încălcarea prevederilor Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV  din  15.07.1998 (Legea nr. 93/1998), dacă într-o perioadă de 12 luni consecutive s-au obținut venituri din vânzări mai mari de 300 mii lei şi nu s-a iniţiat o activitate sub formă de SRL sau ÎI? Conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 93/1998, patenta de întreprinzător este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfăşura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp.

Conform prevederilor art. 5 din Legea nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală și art. 47 din Legea nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni, entitățile cu capital public (întreprinderile de stat, municipale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public) sunt obligate să achite anual, către data de 30 iunie, defalcări și, respectiv, dividende din profitul net obținut în anul precedent.   Legile prenotate, precum și Hotărârea Guvernului nr. 110/2011 cu privire la unele aspecte ce ţin de repartizarea profitului net anual al societăţilor pe acţiuni cu cotă de participare a statului şi al întreprinderilor de stat conțin prevederi și termeni concreți aferente procedurii de calcul și achitare a defalcărilor și dividendelor ce necesită a fi respectate de către entitățile cu capital public.

Potrivit art. 83 alin.(2) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art.512 şi 513, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, persoanele care desfășoară activități profesionale, persoanele fizice care desfășoară activitate independentă, reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica Moldova, sunt obligate să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului.   Termenul de prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit este nu mai târziu de data de 25 lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune – 25 martie, cu excepția contribuabililor care aplică o perioadă fiscală diferită de anul calendaristic.

În listele de verificare aplicate de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică în cadrul controlului de stat asupra activității de întreprinzător au fost operate modificări. Ordinul Ministerului Sănătății nr. 501 din 27 mai 2022, prin care sunt operate modificările, a fost publicat în Monitorul Oficial din 3 iunie curent.   Astfel, autoritatea a intervenit în anexa nr. 14, care este redenumită în Lista de verificare în domeniul plasării pe piață a produselor chimice și va conține 24 de întrebări ce se referă la autorizația sanitară, ținerea registrului de evidență a operațiunilor de comercializare, distribuție/transfer de produse chimice deosebit de periculoase, rezultatele controalelor de calitate internă, ambalarea produselor, regimul de utilizare și păstrare a substanțelor biocide etc.

La finele anului trecut, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a lansat portalul www.client.chamber.md care oferă posibilitatea agenților economici să solicite expertiza mărfurilor în regim online.   Serviciul de depunere online a cererilor permite reducerea timpului şi a costurilor. Astfel,

Începând cu 1 ianuarie 2020, entitățile autohtone întocmesc situațiile financiare conform unui nou format, elaborat în conformitate cu cerințele stipulate în Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Prezentarea situațiilor financiare”, în redacția Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 48/2019. Modificările operate în conținutul situațiilor financiare, și în special, în bilanț, au condus la apariția unor „noutăți” în prezentarea informației financiar-contabile și analiza acesteia.

Se păstrează dreptul la restituirea TVA, în cazul în care subiectul nu a indicat suma spre restituire în boxa 22 a Declarației TVA, depuse pentru perioada fiscală în care a avut loc exportul de mărfuri/servicii? Începând cu care moment începe curgerea termenului de prescripție stabilit pentru restituirea TVA din buget?

Circumstanțele care justifică neexecutarea obligației în relațiile dintre subiecții activității de întreprinzător datorită unui impediment în afara controlului (forța majoră) vor fi stabilite și confirmate de Camera de Comerț și Industrie. Proiectul de lege privind modificarea Legii cu privire la Camera de Comerț și Industrie nr.393/1999 a fost pe agenda ședinței secretarilor generali, ce a avut loc săptămâna trecută. Proiectul are ca scop ajustarea cadrului legal cu noile prevederi ale legislației civile, ca urmare a adoptării Legii 133/2018 privind modernizarea Codului civil prin care a fost modificat conceptul de forță majoră.

În contextul recepționării, în ultima perioadă, de către entități a ajutoarelor umanitare, apar tot mai multe întrebări privind modul de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate. Astfel, în ediția din aprilie a P.P. ”Monitorul Fiscal fisc.md” venim cu detalii ce țin de modul de contabilizare a ajutoarelor umanitare de către entitățile la autonomie financiară, elaborat de Lidia Foalea și publicat în rubrica Contabilitate practică.

29.2.4.18 Care este regimul fiscal în cazul înstrăinării de către persoana fizică care nu practică activitate de întreprinzător, a cotei părți deținute în întreprinderea moștenită? 29.2.4.19 Care este termenul limită de achitare a impozitului pe venit în cazul înstrăinării activului de capital?

În conformitate cu art. 901 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul menţionat, reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.         

În conformitate cu prevederile art.52 alin.(1) din Codul fiscal, la organizații necomerciale sînt atribuite organizațiile înregistrate în conformitate cu legislația în vigoare, şi anume: a) asociaţia obştească – conform Legii nr.86 din 11 iunie 2020 cu privire la organizațiile necomerciale; a1) asociaţia de coproprietari în condominiu – conform Legii condominiului în fondul locativ nr.913/2000;

Ministerul Economiei a anunțat elaborarea proiectului de modificare și completare a Legii nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informație (Legea nr.77/2016) care va asigura stimularea dezvoltării și susținerea industriei IT.   Necesitatea elaborării proiectului de act normativ este justificată de circumstanțele cu care se confruntă comunitatea IT din Moldova și din regiune, precum și în vederea oferirii unei previzibilități și perspective investitorilor și potențialilor rezidenți ai parcurilor IT. Proiectul va fi implementat în vederea depășirii constrângerilor imediate și prevede mai multe inițiative în acest sens.