Tipuri de drepturi şi de venituri din care nu se vor calcula contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii constituie anexa nr.3, cu care va fi completată Legea nr. 489 privind sistemul public de asigurări sociale. Proiectul de modificare și completare a Legii nr.489 și modificare a Legii nr.289 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale este propus pentru consultări publice de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale.

Baza de calcul a indemnizației pentru urmaşii personalului medical decedat ca urmare a desfăşurării activităţii medicale în lupta cu Covid- 19 este venitul mediu lunar realizat și declarat al persoanei decedate pentru ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii decesului. În cazul în care persoana s-a aflat în concediu (neplătit, medical, parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la vîrsta de 3 ani, paternal) lunile se vor substitui cu același număr de luni calendaristice imediat premergătoare perioadei incluse în calcul.   Ministerul Muncii Sănătății și Protecției Sociale a elaborat proiectul  Regulamentului cu privire la stabilirea și plata indemnizației urmașilor personalului medical decedat. Documentul urmează a fi aprobat prin hotărâre de Guvern, iar astăzi va fi examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat.

Reieșind din norma legală în vigoare, angajatorul este obligat să declare situaţiile aferente relaţiilor de muncă prin intermediul formularului IRM19. Astfel, art. 5 alin. (1¹) din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare - Legea nr. 489/1999) prevede că angajatorii, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, sunt obligați să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale și medicale, potrivit formei și modului aprobat de Ministerul Finanţelor, în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă, emiterii ordinului de acordare a concediului de îngrijire a copilului sau concediului paternal.

Prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative au fost operate şi unele modificări în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea nr. 489/1999), în care, începând cu 1 ianuarie 2021, a fost inclusă o nouă categorie de plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat. Astfel, Anexa nr. 1 la Legea 489/1999 (Categoriile de plătitori şi de asiguraţi, tarifele şi termenele de virare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii) a fost completată cu pct. 1,61 – liber profesioniştii care practică activitate în sectorul justiţiei.

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) anunţă că doar în zilele de 7 și 8 aprilie, între orele 7.30 și 15.00, casele teritoriale de asigurări sociale vor recepţiona acte pentru stabilirea indemnizaţiei de maternitate. Excepţie vor constitui CTAS Soroca și CTAS ŞtefanVodă, dat fiind că în orașele respective este stabilit un regim special de carantină.

Conform art. 2 din Legea nr. 104 din 18.06.2020 cu privire la rezervele de stat și de mobilizare (în continuare - Legea nr. 104/2020), rezervele de stat ­reprezintă fondul special de bunuri materiale, preponderent cu destinaţie civilă, creat la depozitele Agenției Rezerve Materiale şi ale agenţilor economici în scopul asigurării necesităţilor de mobilizare pe timp de asediu şi de război, intervenirii operative a statului pentru protecţia populaţiei şi a teritoriului, asigurarea funcţionării stabile a economiei naţionale şi apărării ţării în situaţiile de urgenţă/excepţionale, în cazul apariţiei unor fenomene sociale sau economice, atentatelor teroriste, precum şi în scopul acordării ajutorului umanitar şi contribuirii la stabilitate în sectoarele economiei naţionale în cazul apariţiei unor disfuncţionalităţi.

Autoritățile, cetățenii și mediul de afaceri în calitate de potențiali beneficiari ai serviciilor publice vor obține o transparență în ceea ce privește serviciile publice administrative, de prestarea cărora este responsabil Guvernul.   În cadrul ședinței Guvernului din 3 septembrie curent a fost aprobat proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Nomenclatorului integrat al serviciilor publice administrative și a evenimentelor de viață asociate acestora.

În luna iunie 2020 au fost eliberate, prelungite sau reperfectate 49 de licențe, potrivit datelor statistice publicate  de Agenția Servicii Publice. Taxa achitată pentru aceste servicii a constituit 885,75 mii lei. Cele mai multe licențe au fost eliberate/prelungite în domeniile metale prețioase și producție alcoolică importată – câte 11.   Pentru activitatea cu metale feroase au fost eliberate 8 licențe, pentru cea cu articolele din tutun – 7, pentru genul de activitate legat de producția alcoolică autohtonă – 4, iar pentru articole pirotehnice – 3.

Prin Legea nr. 60 din 23 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţilor de întreprinzător şi modificarea unor acte normative au fost introduse modificări în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, fiind efectuate schimbări în modul de calculare a contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) prin unificarea acestora şi achitarea de către angajator, fără a fi reţinute de la persoana angajată. Vor avea impact modificările operate care vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2021 asupra stabilirii pensiilor şi indemnizaţiilor persoanelor asigurate, deoarece de la acestea nu se vor mai reţine CAS individuale?

Codul Muncii se completează cu un articol nou ce va reglementa programul flexibil de muncă, care va fi stabilit de către angajator de comun acord cu salariatul, la solicitarea acestuia, dacă această posibilitate este prevăzută în contractul colectiv de muncă, în regulamentul intern al unităţii sau în alt act normativ la nivel de unitate. În Monitorul Oficial din 31 iulie curent a fost publicată Legea nr. 115 din 9 iulie 2020 pentru modificarea Codului muncii al Republicii Moldova.

Conformitatea sistemelor informaționale de stat prin prisma corespunderii acestora documentelor tehnice va fi efectuată de Agenția de Guvernare Electronică. Guvernul a aprobat proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative din domeniul informațional. Acesta concretizează competențele autorităților și instituțiilor publice în domeniul resurselor și sistemelor informaționale de stat.   Ministerul Economiei și Infrastructurii este autoritatea de specialitate care elaborează politicile și actele normative în domeniu, Agenția de Guvernare Electronică elaborează cadrul medotologic pentru dezvoltarea, administrarea, menținerea sistemelor informaționale, coordonează și monitorizează crearea și dezvoltarea acestora, ține evidența lor, precum și efectuează auditul de securitate cibernetică a sistemelor.

Angajata întreprinderii, Sîrbu Maria, s-a aflat în concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani a acestuia. La data de 4 noiembrie 2019 a revenit la serviciu, iar la 12 noiembrie 2019 a plecat în concediu de incapacitate temporară de muncă pe o perioadă de 11 zile. Urmează ca să achităm de la întreprindere această foaie de boală dacă persoana a lucrat mai puţin de o lună şi dacă da, atunci care va fi baza de calcul pentru stabilirea indemnizaţiei? Pentru a stabili o indemnizaţie de incapacitate temporară de muncă (în continuare — indemnizație), angajatorul trebuie să analizeze fiecare caz de îmbolnăvire sub câteva aspecte. În primul rând, urmează a fi stabilit tipul certificatului de incapacitate temporară de muncă (în continuare — certificat medical).

Casa Naţională de Asigurări Sociale a comunicat beneficiarilor de prestații sociale că au fost efectuate transferurile pentru toate prestaţiile sociale în mărime de circa 382,7 mil. lei, inclusiv banii destinaţi achitării indemnizaţiilor pentru familiile cu copii. Astfel, pentru plata indemnizaţiei de maternitate au fost transferate 52,8 mil. lei pentru 1972 beneficiari, iar pentru cea paternală — 1,8 mil. lei (368 beneficiari). Indemnizaţia unică la naşterea copilului va fi achitată în sumă de 24,6 mil. lei (3072 persoane), iar indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani va fi plătită la 47248 persoane în sumă de 89,2 mil. lei.

Casa Națională de Asigurări Sociale anunță că restricţionează parțial, până la sfârșitul lunii martie, accesul persoanelor în incinta subdiviziunilor sale teritoriale. În perioada indicată în CTAS vor fi deserviţi doar cetăţenii care depun cereri pentru stabilirea pensiilor şi prestaţiilor sociale. Termenul indicat de restricţionare poate fi revizuit în funcţie de situaţia epidemiologică din ţară. Noul program de activitate este elaborat în temeiul Hotărârii nr.7 din 13 martie 2020 a Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică privind constatarea gradului de alertă Cod roşu la nivel naţional referitor la situaţia epidemiologică a infecţiei cu COVID-19, precum şi pentru asigurarea securităţii şi protecţiei sănătăţii angajaţilor şi beneficiarilor CTAS.

Din 1 ianuarie 2019, cuantumul lunar al indemnizației pentru creșterea copilului constituie 30% din baza de calcul stabilită pentru fiecare copil, dar nu mai puțin decât cuantumul indemnizației minime lunare pentru creșterea copilului persoanei asigurate, în cazul solicitării de către asiguratul care se află în concediul pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani la toate unitățile în care desfășoară activități, în cazul alegerii de către asigurat a opțiunii de acordare a concediului pentru îngrijirea copilului de la data nașterii acestuia și până la data împlinirii vârstei de 3 ani a copilului. Din 1 ianuarie 2020, indemnizația va constitui 60% din baza de calcul stabilită pentru fiecare copil, dar nu mai puțin decât cuantumul dublu al indemnizației minime lunare pentru creșterea copilului a persoanei asigurate până la împlinirea vârstei de 1 an a copilului,

Biroul Național de Statistică comunică că, în luna mai 2020 comparativ cu aceeași perioada a anului 2019, industria alimentară per ansamblu a înregistrat o creștere a producției industriale cu 13,5% (ceea ce a generat creșterea indicelui general pe total industrie cu 2,7%). Creșteri substanțiale s-au înregistrat la activitățile: fabricarea uleiurilor și grăsimilor vegetale și animale – de 4,5 ori (motivând creșterea pe total industrie cu 4,1%); fabricarea produselor de morărit, a amidonului și produselor din amidon – cu 20,0% (motivând creșterea pe total industrie cu 0,1%); prelucrarea și conservarea peștelui, crustaceelor și moluștelor – cu 14,3% (motivând creșterea pe total industrie cu 0,1%); producția, prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne – cu 2,3% (motivând creșterea pe total industrie cu 0,2%) etc.

Serviciile acordate de către instituțiile statului (servicii publice) sunt importante pentru organizarea vieții cotidiene a oricărei comunități. Infrastructura pentru serviciile publice precum drumurile, spitalele, rețelele de distribuire a apei, rețelele de distribuire a energiei electrice și termice, rețelele de telecomunicații, transportul public etc., în mod tradițional, este construită, exploatată și întreținută de către instituțiile publice și finanțată din bugetul public. În același timp, în unele țări, pe parcursul timpului, guvernele au atras sectorul privat pentru a participa la dezvoltarea, finanțarea și întreținerea infrastructurii serviciilor publice și acordarea unor servicii comunității din numele statului în baza unor angajamente reciproc avantajoase.

În anul 2019 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit, în medie per persoană, 2880,6 lei lunar, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit a populației cu o pondere de 50,2% în veniturile totale. Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă. Acestea constituie 18,7% din veniturile medii lunare ale populaţiei. Totodată, la formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 15,2%, dintre care activitatea individuală agricolă reprezintă 8,9%, iar 6,3% au fost obţinute din activitatea individuală non-agricolă.

Informaţia care se conţine la contul personal de asigurări sociale, de regulă, este utilă pentru persoanele asigurate care întrunesc condițiile de stabilire a unui drept social (pensie, indemnizaţie) pentru a verifica corectitudinea contribuţiilor de asigurări sociale calculate și plătite la bugetul asigurărilor sociale de stat.   Totodată, pe parcursul ultimelor perioade, extrasul din contul personal mai este solicitat și de către angajator pentru confirmarea stagiului de cotizare în cazul necesităţii stabilirii indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă din mijloacele angajatorului pentru primele 5 zile de îmbolnăvire în cazul bolilor obișnuite.

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.