Comentariul prezintă o analiză sumară a costurilor de corupţie în Republica Moldova, având la bază meta analizele disponibile. Pierderile anuale aduse Republicii Moldova de pe urma actelor de corupţie se cifrează în intervalul 8%-13% din Produsul Intern Brut sau de circa 11,8-17,7 mlrd. lei pentru anul 2016. Aceste sume depășesc toate cheltuielile din 2016 pentru toţi pensionarii și pentru indemnizaţiile de asistenţă socială.

Raportul privind executarea bugetului de stat pentru anul 2016 a fost prezentat în Parlament, Legislativul aprobând executarea bugetului anului trecut. Potrivit datelor, bugetul de stat pe anul 2016 a fost executat, la venituri, în sumă de 28,86 mld. lei. La partea de cheltuieli, bugetul a fost executat în sumă de 32,31 mld. lei, iar deficitul a constituit 3, 43 mld. lei.

Astăzi, 20 iulie, Ministerul finanţelor a convocat şedinţa de dezbateri publice a setului de acte ce ţin de perfecţionarea proiectul politicii fiscale şi vamale. Scopul şedinţei de astăzi este analiza proiectului propus de Ministerul finanţelor şi ajustarea lui la realităţile existente, astfel ca să ajungem în Guvern şi Parlament cu un proiect de lege care ar reflecta necesităţile statutui, mediului de afaceri şi a societăţii pe ansamblu, a spus ministrul finanţelor, Octavian Armaşu, la deschiderea dezbaterilor.

Pentru o buna funcționare și realizare a sarcinilor trasate în fața unei autorități locale aceasta are nevoie de surse financiare.

Toate PET-urile din Moldova, deșeuri care rămân în mare parte după consumul băuturilor răcoritoare, pot fi reciclate în jumătate de an. Problema majoră constă în faptul că nu are cine să le colecteze și să le sorteze. Aceasta este afirmația lui Vasile Bejenari, fondatorul companiei Gelibert, producător de băuturi răcoritoare din Republica Moldova. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței de presă „Daunele de milioane ale reducerii taxei ecologice”, la care au participat mai mulți producători autohtoni. Potrivit președintelui Asociației producătorilor de conserve Speranța Con,Ștefan Golubciuc, pe parcursul a zece ani, în bugetul de stat, au ajuns circa 2,5 mld. lei, bani suficienți pentru crearea unei infrastructuri necesare pentru colectarea, sortarea, reciclarea și utilizarea deșeurilor. Totodată, ultimele inițiative legislative și anume modificările propuse la Legea nr. 1540 din anul 1998, ar duce la pierderi de aproximativ 70 de milioane la bugetul de stat, bani care ar putea, totuși, soluționa problema.

La data de 30 decembrie 2017 a intrat în vigoare Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului nr. 313 din 22 decembrie 2017 prin care s-a realizat un șir de modificări conceptuale asupra mecanismului de aplicare a taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului (în continuare – taxa pentru poluarea mediului).

Incontestabil, orice problemă poate fi rezolvată sau chiar prevenită prin intermediul unui dialog, când părţile sunt gată să audă şi să fie auzite, să accepte poziţia argumentată a interlocutorului, să avanseze și, uneori, să cedeze. În Republica Moldova o platformă de dialog deschis şi eficient este Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, care oferă posibilitate reprezentanţilor instituţiilor de stat, mediului de afaceri şi celui academic să găsească soluţii pentru depăşirea problemelor. Despre realizări şi planuri am discutat cu Ion Lupan, Şeful Secretariatului Consiliului Economic.

Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) din România, Bogdan Nicolae Stan, susține că va face demersurile necesare, astfel încât nemulțumirile angajaților «să fie auzite» și să se găsească soluții " în vederea bunei funcționări a activității instituției".

Ministerul Finanțelor a elaborat și a publicat pe 25 august 2017 spre consultare „Proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative”, care are ca scop aducerea cadrului legal în conformitate cu prevederile Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014. Analiza modificărilor și completărilor propuse la cele 82 de acte legislative, după cum este menționat și în Nota informativă, relevă că, în linii mari, modificările propuse pot fi grupate în 4 categorii: 1. Unificarea normelor legale privind elaborarea, aprobarea și administrarea bugetelor autorităților bugetare independente și alinierea acestora la calendarul bugetar și la procedurile bugetare generale stipulate în legea nr. 181/2014

Grupul de lucru al Consiliul economic pe lângă Prim-ministru s-a întrunit în şedinţă pe data de 24 mai curent pentru a pune în discuţie dezvoltarea învăţământului dual (ÎD) în Republica Moldova. Conform informaţiei prezentate de către Camera de Comerţ şi Industrie din Moldova, care este promotorul acestei idei şi munceşte la promovarea ei din anul 2006, au fost realizăţi paşi importanţi pentru implementarea ÎD în ţata noastră. Au fost întroduse unele noţiuni în legislaţie, a fost creată platforma de dialog între Guvern şi mediul de afaceri, un grup de lucru ce monitorizează domeniul.

Prin conceptul “date cu caracter personal” se înțelege orice informație referitoare la o persoană fizică — subiect de date cu caracter personal — identificată sau identificabilă. Persoana identificabilă este persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la unul sau mai multe elemente specifice identității sale (art.3 al Legii nr.133 din 8.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal, în continuare — Legea nr.133). Numărul de identificare a persoanei fizice este un astfel de element. Alte categorii de date cu caracter personal sunt datele biometrice, genetice, cele menționate în actele de identitate şi de geolocalizare, codurile personale ale asigurării sociale și medicale, datele bancare, etc.

Atingerea progreselor palpabile în calitatea vieții oamenilor și în abilitarea grupurilor vulnerabile este noua filozofie propusă pentru Strategia Națională de Dezvoltare a Republicii Moldova – „Moldova 2030”, care este prezentată în Nota de concept, propusă pentru consultări publice de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Proiectul descrie obiectiv tendințele în dezvoltarea umană în ţară, bazate pe analiza factorilor demografici, sociali, economici, climaterici, dar și cei de guvernare.

Moneda virtuală bitcoin a mai doborât un record, valoarea unei unităţi depăsind $2.000, pentru prima dată de la apariţia sa. Blockchain, tehnologia care stă la baza bitcoin, este un registru contabil virtual menţinut de o reţea de computere care ţine evidenţa circulatiei oricărui activ fără a fi necesară o autoritate de reglementare centrală.

Afirmaţia a fost enunţată în cadrul forumului de afaceri cu genericul Moldova: Împreună pentru consolidarea creşterii economice, care a fost desfăşurat în contextul celei de-a XIX reuniuni anuale a Băncii pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB). Evenimentul a avut ca scop stabilirea de conexiuni între investitorii străini interesaţi să investească în ţara noastră şi oamenii de afaceri din Republica Moldova.

Asociația Companiilor TIC din Moldova (ATIC) nu susțin prevederile proiectului de lege prin care se dorește excluderea plăților în avans, pentru serviciile de comunicații electronice.

Uniunea Europeană vrea un nou set de măsuri pentru a descuraja evaziunea fiscală, în condiţiile în care mai multe partide populiste susţin că guvernele închid ochii la inegalităţile din economia mondială, şi se folosesc de scandalul Panama pentru a-şi demonstra teoria, scrie Bloomberg.

Prevederi contractuale principale

Moratoriul controalelor de stat expiră la finele lunii curente. Astfel, din data de 1 octombrie, controlalele de stat vor putea fi efectuate din nou fără a solicita permisiuni din partea Ministerului Economiei.

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

Regulamentul privind modul de stingere a obligaţiei fiscale şi anulare a sumelor plătite în plus prin prescripţie, care a fost creat cu scopul stabilirii unei proceduri de stingere a obligaţiilor fiscale şi anulare a sumelor în plus prin prescripţie, determinate de Codul fiscal, a fost aprobat de Guvern.