Peste 400 de elevi și studenți din Chișinău, Bălți, Cahul și Ungheni au participat, în ultimele două luni, la sesiunile de informare organizate de Banca Națională a Moldovei (BNM) în parteneriat cu Expert-Grup, care desfășoară în comun proiectul de educație financiară „Învață! Dă sens banilor”. În cadrul întrunirilor, a fost testat nivelul de cunoaștere, în rândul tinerilor, a domeniului financiar-bancar. Una dintre concluzii relevă că aceștia posedă anumite cunoștințe teoretice, mai puțin însă competențe și aptitudini practice. Participanții au menționat că gestionarea banilor este cel mai important subiect referitor la finanțele personale și că ar dori să își dezvolte cunoștințele și aptitudinile financiare.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a luat decizia de a emite seturi de monetărie cu monedele de 1, 2, 5 și 10 lei, în scop de reprezentanță, numismatic sau în calitate de suvenir, la numeroase solicitări parvenite de la instituții publice, organizații comerciale, agenții de turism și cetățeni. Înainte de a plasa comanda de producere, banca centrală solicită potențialilor cumpărători să indice cantitățile indicative pe care ar dori să le procure, fără obligații contractuale la această etapă. Aceștia sunt rugați să expedieze o cerere preliminară la adresa electornică operatiuni.numerar@bnm.md până pe data de 31 octombrie 2018.

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat în luna septembrie anul curent a constituit 8996,5 lei, potrivit cercetării „Repartizarea efectivului de salariați conform mărimii salariului calculat pentru luna septembrie 2021” realizate de Biroul Național de Statistică (BNS). Conform documentului, aproximativ 3 din 4 salariați sau 73,2% au avut salarii de până la 10 mii lei, iar fiecare a patra persoană – mai mult de 10 mii lei.

Forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată și șomerii, în lunile ianuarie-martie 2022 a sporit cu 2,4% față de aceeași perioadă ain anul precedent și a constituit 854,2 mii persoane. Conform datelor publicate de Biroului Național de Statistică, ponderea bărbaților a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor și a constituit 51,9% în raport cu 48,1%. Totodată, ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare decât cea din mediul urban: 52,7% și, respectiv, 47,3%.   La situația din 31 martie numărul populaţiei ocupate a atins 828,5 mii persoane, fiind în creștere cu 3,8% față de trimestrul I/2021 (798,1 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților este mai mare față de cea a femeilor (51,4% vs 48,6%),

De la începutul anului curent cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul s-a majorat cu 16,5% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-septembrie 2020. În același timp, cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei în lunile ianuarie-septembrie este în creștere cu 76,8% (în preţuri comparabile) în raport cu aceeași perioadă din anul precedent,  pe fundalul reducerii indicatorului în 2020 față rezultatele din primele nouă luni din 2019 cu 21,2%.   Totodată, în luna septembrie 2021 cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în prețuri comparabile s-a micșorat cu 6,0% faţă de luna precedentă şi s-a majorat cu 7,4%, comparativ cu luna septembrie 2020. Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS),

La introducerea / scoaterea numerarului în / din Republica Moldova de către bănci, în punctul de trecere a frontierei de stat / postul vamal, reprezentantul băncii va prezenta organelor vamale Formularul de evidență a numerarului în două exemplare, actul de identitate, originalul contractului specificat în reglementările Băncii Naționale sau copia legalizată a acestuia. De asemenea, se prezintă și procura băncii, în care se indică funcția reprezentantului, cuantumul numerarului, destinația și denumirea sau sediul băncii. Procura se semnează de către conducătorul băncii și contabilul-șef și este legalizată prin amprenta ștampilei băncii.

Prețurile medii de consum în luna martie 2022 comparativ cu luna martie 2021 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 22,16%, inclusiv la produse alimentare – cu 27,04%, mărfuri nealimentare – cu 17,99% și la servicii prestate populaţiei – cu 21,35%, comunică Biroul Naţional de Statistică.   Totodată, preţurile medii de consum în luna martie 2022 faţă de luna februarie curent s-au majorat cu 4,06% (în perioada similară a anului precedent – cu 0,96%), fiind determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 4,62%, la mărfurile nealimentare – cu 3,67% și la serviciile prestate populației – cu 3,84%.

Biroul Național de Statistică anunță că numărul indicatorilor din situațiile financiare individuale ale agenților economici a fost extins cu 24 de indicatori noi, astfel, numărul total al indicatorilor constituie 35. Indicatorii noi adăugați în aplicația web conțin informații referitoare la imobilizări corporale și necorporale, stocuri, creanțe, costul vânzărilor. De asemenea, au fost incluși și indicatori privind situațiile financiare prescurtate, acestea cuprinzând cea mai mare parte a entităților raportoare.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Fiecare entitate va ști cu exactitate ce formulare trebuie să prezinte Biroului Național de Statistică. Instituția anunță lansarea unei aplicații web care permite fiecărei întreprinderi să vizualizeze lista formularelor care trebuie prezentate pe parcursul anului 2020 în adresa BNS. Astfel, aplicația web permite vizualizarea a două tipuri de informații: 1. Date de identificare din Registrul unităților statistice conform situației la data de 1 ianuarie 2020 (inclusiv denumirea entității, precum și codurile statistice: genul principal de activitate, forma de proprietate, forma organizatorico-juridică și codul unității administrative-teritoriale)

Începând cu 1 mai 2019, decontarea valorilor mobiliare corporative ale societăților pe acțiuni va fi efectuată de către Depozitarul central unic (DCU). Între timp, până la această dată, societăţile de registru sunt obligate să transmită DCU registrele deţinătorilor de valori mobiliare ale băncilor şi societăţilor de asigurare.

Valoarea operațiunilor cu carduri emise în Moldova, efectuate în țară și peste hotare, a atins nivelul de 17 mld. lei, în trimestrul doi al acestui an, după o creștere cu 9,2 la sută față de primul trimestru. Veniturile pe cardurile emise în țară ale moldovenilor au crescut de peste cinci ori în ultimii zece ani, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În primele patru luni ale anului curent producția industrială (serie brută) a fost mai mare cu 0,2% față de aceeași perioadă a anului 2021, creșterea fiind generată de majorarea producției în industria extractivă (+8,9%) și în industria prelucrătoare (+2,5

În ianuarie-februarie 2022 exporturile de mărfuri din RM au însumat $667 mil., valoare de 1,6 ori mai mare comparativ cu cea înregistrată în primele două luni din anul 2021, dintre care mărfurile autohtone au deținut $545,9 mil., fiind în creștere de 1,7 ori față de perioada similară din anul precedent, iar reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) au însumat la $121,1 mil. (18,2% din total exporturi) sau cu 12,8% mai mult, comparativ cu indicatorii din primele două luni ale anului 2021, comunică Biroului Național de Statistică.   Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–27) în perioada de raportare au totalizat $414,1 mil., fiind în creștere cu 53% comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2021 și dețin o pondere de 62,1% în total exporturi, în scădere cu 1,5 p.p. față de ianuarie-februarie 2021.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis prelungirea cu trei luni a termenului de vânzare a acțiunilor nou-emise de către BC „Moldindconbank” S.A., ca pachet unic în mărime de 63,89% din capitalul social al băncii. Concomitent, Comitetul executiv al BNM a decis prelungirea perioadei de desemnare a administratorilor temporari ai BC „Moldindconbank” S.A., pentru un termen de trei luni, începând cu data de 20 iulie 2018.

În trimestrul I al anului 2022 exporturile de mărfuri din Moldova au depășit $1,06 mld., fiind în creștere cu 55,2% în raport cu valoarea înregistrată în perioada corespunzătoare din anul trecut.   Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), volumul exportului de mărfuri autohtone în perioada analizată au constituit $867,5 mil. sau 81,6% din total exporturi, de 1,7 ori mai mult față de perioada similară din anul 2021. La rândul său, reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în ianuarie-martie 2022 s-au cifrat la $195,3 mil., constituind 18,4% din total exporturi, majorându-se cu 12,9% comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent.

Entitățile publice au fost întotdeauna în vizorul societății nu doar pentru rolul acestora în elaborarea și realizarea politicilor care exprimă interesele generale ale statului, dar și pentru faptul că acestea sunt finanțate din Bugetul public național (BPN). În acest context, modul de gestionare și utilizare a banilor publici de către entitățile prenotate, precum și angajarea acestora în diverse activități și servicii financiare necesită o reglementare riguroasă în vederea asigurării unei gestionări eficiente a mijloacelor financiare obținute din BPN, dar și protejării acestora de riscurile și fluctuațiile nefavorabile ale situației financiare a entităților ce activează în sectorul bancar.

Pe parcursul anului 2021 au fost constatate 31,9 mii contravenții ce vizează activitatea de întreprinzător, activitatea vamală, fiscalitatea şi valorile mobiliare, fiind în creștere cu 29,6% comparativ cu anul 2020, comunică Biroul Național de Statistică. Ca urmare a constatării contravențiilor respective, au fost adoptate 31,4 mii decizii de aplicare a sancțiunii, principala fiind amenda. În cazul a 170 de contravenții a fost aplicată confiscarea, iar pentru alte 122 a fost aplicată ridicarea contraechivalentă a obiectului.   Cele mai frecvente încălcări depistate țin de desfășurarea ilegală a activității de întreprinzător (circa 10,0 mii cazuri, ceea ce constituie aproape 32% din totalul amenzilor aplicate pentru această categorie).

În anul 2020, în Republica Moldova au fost date în exploatare 7549 locuințe (apartamente și case de locuit individuale), cu 2406 locuinţe mai puțin faţă de anul 2019. Suprafaţa totală a locuinţelor date în exploatare în anul trecut a constituit 602,5 mii m², în diminuare cu 21% comparativ cu anul precedent.   Conform datelor precizate publicate de Biroul Naţional de Statistică (BNS), în perioada de raportare în mediul urban au fost date în exploatare 6429 locuințe, în scădere cu 2497 locuinţe sau 28,0% faţă de anul 2019. Suprafaţa totală a acestora a constituit 473,2 mii m2, fiind cu 26% mai mică faţă de anul precedent.