Definitivarea proiectului de lege privind risipa alimentară a fost genericul unei ședințe desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute pe platforma Ministerului Economiei și Infrastructurii. Scopul documentului este asigurarea unui cadru juridic, care să reglementeze pentru agenții economici din sectorul alimentar opțiunile legale ce se referă la prevenirea deșeurilor alimentare, prin intermediul direcționării prin donații a alimentelor către asociațiile obștești, care ulterior le vor distribui direct și prin intermediul cantinelor sociale. „Proiectul de lege privind risipa alimentară va avea un puternic impact economic, reducând cuantumul cheltuielilor inutile provenite din irosirea alimentelor. Mai mult ca atât, proiectul oferă opțiuni legale operatorilor din domeniul alimentar și comerț de redistribuire a surplusului de produse alimentare nevândute către diverși utilizatori, în cursul normal al desfășurării activității de antreprenor”, a declarat secretarul de stat al MEI, Iuliana Drăgălin.

Serviciul Fiscal de Stat este instituţia ce are un rol fundamental în lupta cu fenomenul muncii nedeclarate, se spune în Raportul intitulat Fenomenul salariilor în plic în Republica Moldova, realizat cu suportul Fondului pentru Bună Guvernare și pregătit de Price Waterhouse Coopers Moldova (PwC), prezentat și discutat în cadrul unei ședințe a Grupului de lucru al Consiliului Economic de pe lângă prim-ministrul Republicii Moldova.

Sistemul informațional automatizat „Registrul mandatelor de executare” (SIA „RME”) reprezintă o soluţie informatică din categoria Guvern pentru Guvern (G4G) și are ca principal obiectiv asigurarea necesităților informatice și informaționale ale actorilor implicați în procedurile de executare a creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public conform Codului administrativ. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern ce ține de aprobarea conceptului acestui sistem, care este un instrument-cheie de asigurare a executării creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public conform Codului administrativ și de evidență a acestui proces, poate asigura accesul on-line la dosarul electronic al procedurii de executare, și, în același timp, poate îndeplini cerințele strategiei naționale de migrare a sistemelor informaționale pe platforma MCloud, schimbul de date cu alte sisteme informaționale prin intermediul platformei MConnect și integrarea lor cu serviciile de platformă precum MSign, MPass, MPay, MNotify și MLog.

Casa Naţională de Asigurări Sociale anunță despre lansarea unui nou serviciu electronic ”Statutul certificatului de concediu medical". El poate fi accesat de beneficiarii de indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă pe pagina-web a instituţiei de la butonul cu aceeaşi denumire prin introducerea în câmpul respectiv a numărului certificatului.

Reportarea pierderilor fiscale în anul 2021 Potrivit art. 32 din Codul fiscal (CF) la determinarea  obligațiilor fiscale pentru anul 2021 se vor reporta pierderile anului 2016-2020, valoarea acestora fiind nelimitată:

În acest articol vom răspunde la întrebarea care dintre ele reprezintă export de servicii și oferă dreptul la restituirea TVA.   Aprecierea unui anumit serviciu drept export de servicii este important în contextul aprecierii livrărilor ca fiind scutite de TVA cu drept de deducere și în situațiile în care este solicitată restituirea TVA din buget aferent acestor livrări.   Conform prevederilor art.104 lit.a) din Codul fiscal (CF), se scutesc de TVA cu drept de deducere  mărfurile și serviciile pentru export. Export de servicii, potrivit art.93 pct.11 din CF, reprezintă prestare de către persoane juridice şi fizice rezidente ale RM persoanelor juridice şi fizice nerezidente ale RM de servicii al căror loc de livrare nu este RM.

În Monitorul Oficial de astăzi, 9 octombrie 2020, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul  nr. 113 din 15.09.2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015.    În temeiul articolului 11, alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar la modificările/ completările efectuate în Clasificația economică și Normele metodologice privind aplicarea Clasificației economice, aprobate prin ordinul ministrului finanțelor privind Clasificația bugetară nr. 208/2015 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 370-376 art. 2727 din 31.12.2015),  

Sectorul comerțului informal O problemă comună, adesea citată ca o problemă majoră în eficacitatea controlului evaluării, este sectorul comercial informal. Comerțul informal activează la diferite niveluri: de la mici întreprinderi individuale care tranzacționează mărfuri locale peste hotare până la operatori de rețele mai mari care realizează tranzacții în mai multe țări. În sensul prezentului articol „comerț informal” cuprinde, în principal, importatorii cu următoarele caracteristici esențiale: • tranzacții efectuate, de regulă, în numerar;

Prim-ministrul Pavel Filip a transmis un demers în adresa Parlamentului, în care solicită să fie examinată în mod prioritar noua structură a Guvernului, în contextul necesității realizării reformei administrației publice centrale. Noua structură a Cabinetului de miniştri include următoarele Ministere:

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Fluxurile de procesare în cadrul procesului de evidență a amenzilor contravenționale vor fi automatizate, iar cooperarea dintre autoritățile care au aplicat amenzi va fi optimizată prin implementarea unei soluţii moderne de e-guvernare ce va oferi un serviciu public calitativ şi va spori transparența procesului de evidență a amenzilor contravenționale. Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea conceptului tehnic al sistemului informațional automatizat „Registrul amenzilor contravenționale” (SIA „RAC”).

În Parlament este înregistrat un proiect de lege ce are ca scop îmbunătățirea accesului populației la medicamente sigure și de calitate. Astfel, se propune completarea Legii cu privire la activitatea farmaceutică cu un articol ce va reglementa funcționarea sistemului național de prescriere electronică. Acesta va fi organizat și administrat de Compania Națională de Asigurări în Medicină, fiind asigurată interoperabilitatea lui cu toate sistemele informaționale automatizate ale Companiei.

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

Eliminarea haosului confortabil pentru autorități/instituții publice în atribuirea unor activități/operațiuni administrative la categoria serviciilor publice este scopul proiectului hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Nomenclatorului integrat al serviciilor publice administrative și al evenimentelor de viață asociate acestora, propus pentru consultări publice de Cancelaria de Stat. Documentul a fost elaborat în urma inventarierii și revizuirii pe orizontală a serviciilor publice prestate de autoritățile și instituțiile publice din subordinea Executivului, activitate realizată de o companie de consultanță internațională

Partea I Partea II §3. EXERCITAREA DREPTULUI DE REZOLUȚIUNE A. Dreptul de a alege Intervenirea unei cauze de rezoluţiune a contractului (cum ar fi neexecutarea esenţială a contractului) nu este prin sine un eveniment rezolutoriu, fiindcă asupra rezoluţiunii, act juridic, decide intenţionat partea îndreptăţită.

Dezvoltarea și promovarea întreprinderilor sociale poate avea ca rezultat câștiguri pe termen scurt și lung pentru bugetele publice prin reducerea cheltuielilor publice și creșterea veniturilor fiscale în comparație cu alte metode de abordare a problemelor sociale, însă lipsa de înțelegere a dimensiunii economice și sociale pe care o au întreprinderile sociale este una din barierele ce afectează credibilitatea acestora în piața economică. Faptul este constatat în Planul național de dezvoltare a antreprenoriatului social pentru anii 2020-2025. Documentul a fost elaborat pentru Ministerul Economiei și Infrastructurii ca urmare a contractului de asistență tehnică și financiară pe care îl are încheiat cu

SRL X a depus la Serviciul Fiscal de Stat (SFS) cerere privind restituirea TVA. După examinare, pe marginea acesteia a fost emisă decizia fără efectuarea controlului tematic, deoarece au fost întrunite condițiile prevăzute la pct.13 din Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adăugată aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 93 (Regulament). Ulterior, potrivit pct.14 din Regulament, care prevede că sumele TVA restituite subiecţilor impozabili, în modul stabilit la pct. 13 din Regulament, sunt supuse de către SFS controlului tematic cel puţin o dată pe an, la SRL X a fost efectuat un control privind corectitudinea calculării

Pe parcursul a 10 ani de activitate, în cadrul Zonei Economice Bălți au fost create 11,5 mii locuri de muncă cu un salariu mediu de peste 10 mii lei, fiind înregistrați 67 de rezidenți – companii străine care au efectuat investiții de $203 mil. și care exportă anual produse industriale în sumă de circa 410 mil. euro. În cadrul ședinței Clubului Presei Economice, Marin Ciobanu, administratorul ZEL Bălți, a prezentat realizările și provocările zonei economice, menționând că povestea de succes a ZEL Bălți a pornit de la colaborarea cu Grupul Draexlmaier, care a devenit rezident în cadrul zonei în anul 2010, creând circa 5200 locuri de muncă.

Contabilitatea nu are hotare. Fiind una din cele mai importante activități ce asigură buna funcționare a unei societăți la general, contabilitatea este ca un cerc în care se rotesc zi de zi cifre de afaceri, planuri de activitate, active, fluxuri de informații și operații, sinteze și o mulțime de alte lucruri importante, fără de care nu poate exista o economie. Profesia este una dintre cele mai responsabile, complexe și dificile, dar ei, contabilii, demonstrează că pot face față tuturor provocărilor.

Partea I Partea II Partea III Clauze care modifică art. 904 Cod civil (clauza de forță majoră)