Fiscul din România ameninţă că ia maşinile, casele și apartamentele patronilor de firme cu datorii, prin atragerea răspunderii solidare. Pot fi anulate contracte de vânzare a activelor şi urmărite chiar şi rudele care primesc bunuri din patrimoniul firmei actionarilor. Atragerea răspunderii solidare este noua metodă a Fiscului de a ajunge să execute silit bunurile personale ale administratorilor de firme şi ale asociaţilor acelor entităţi economice care au ajuns la datorii uriaşe către bugetul de stat, dar ei ca indivizi prosperă.

Fie că își desfășoară activitatea în sectoare tradiționale ale industriei și serviciilor, fie că dețin companii din domeniul IT, antreprenorii români din Marea Britanie au construit afaceri de milioane de lire sterline și estimează creșteri semnificative în perioada următoare.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei, în cadrul şedinţei din 30 ianuarie 2014, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărîre: 1. se menţine rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 3.5 la sută anual; 2. se menţin ratele de dobîndă:

Inspectoratul Fiscal de Stat pe municipiul Chişinău, având ca obiective prevenirea, combaterea şi identificarea faptelor ce contravin normelor legale privind achiziţiile şi vânzările de flori, comunică că, pe 12 noiembrie 2013, au fost efectuate controale fiscale prin metoda verificării operative la piaţa de flori de comerţ en-gross din strada Calea Moşilor, în cadrul cărora au fost stabilite 7 cazuri de comerţ ilicit de flori, fiind întocmite 7 procese-verbale cu privire la contravenţie şi aplicate amenzi, în baza art.263 alin.(1) din Codul Contravenţional, în sumă totală de 4900 lei.

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a revizuit în creştere prognoza privind rata anuală a inflaţiei pentru anul 2014, la 5,4 la sută, faţă de 4,7 la sută cît se estima în luna octombrie anul trecut, a anunţat astăzi, într-o conferinţă de presă, Dorin Drăguţanu, guvernatorul BNM, informează MOLDPRES. Pentru anul 2015 se prognozează o inflaţie de 4,8 la sută sau cu 0.5 puncte procentuale mai mult decît se anticipase anterior. Este a treia oară consecutiv cînd prognoza este revizuită în creştere.

1. Începând cu 1 septembrie 2013 se aplică cota redusă de TVA de 9% la livrarea de bunuri cum sunt:

În Republica Moldova îşi desfăşoară activitatea o pretinsă companie, care, de mai mulţi ani, eliberează ”mandate de Licenţă” şi ”Licenţă” pentru diferite genuri de activitate, fără nici un temei legal. Astfel, urmare a unor verificări a Sistemului Informaţional al SFS s-a constatat că o asemenea companie nici nu este înregistrată. Mai mult, potrivit informaţiei din Sistemul Informaţional al Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, compania EURO CONTACT TRANSNATIONAL a fost anulată ca titular al mărcii ”EURO CONTACT” din 31 iulie 2007.

Conducerea IFPS şi cea a IFS pe mun. Chişinău au convocat astăzi o şedinţă de lucru cu participarea administratorilor pieţelor din municipiul Chişinău, la care au fost abordate subiecte ce ţin de conformarea fiscală şi eradicarea fenomenului evazionist.

În decembrie, 2013, Indicele Compozit Anticipator (ICA) și-a continuat trendul ascendent, avansând cu 2,4 puncte față de luna precedentă (100,9 față de 98,5 puncte). Totuși, recuperarea tinde să fie una lentă, relevând faptul că creșterea economică robustă din 2013 a fost catalizată practic în proporție de 50% de factori ciclici (an agricol favorabil și creșterea de „catch up” a economiei) și nu structurali.

În această activitate agentul economic „X” apare ca prestator de servicii de intermediere între comercianţii care expun ofertele respective şi persoanele fizice, contra unei remuneraţii (comision/voucher), achitate prin intermediul terminalelor sau intermediul instituţiilor bancare, în temeiul cărora ulterior persoanele fizice pot procura mărfurile/ beneficia de serviciile expuse cu reducere de preţ. În legătură cu schimbările din anul 2013 la taxele locale, realizate prin Decizia Consiliului Municipal Chişinău nr. 3/2 din 29.03.2013 „Cu privire la stabilirea şi punerea în aplicare a taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială”, solicităm să vă expuneţi asupra faptului dacă pentru genul respectiv de activitate urmează a se calcula şi achita taxa pentru unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii de deservire socială?

Hala este folosită pentru satisfacerea necesităţilor populaţiei, şi anume – pentru vînzarea produselor agricole (lapte, brînză, ouă, carne, ş. a.), la fel ca şi încăperile, tarabele şi mesele de pe teritoriul pieţei. Avînd în vedere acest fapt, are obligaţia agentul economic de a achita taxa pentru unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii de deservire socială pentru hală, în condiţiile în care pentru acest obiect (inclusiv pentru terenul de sub acesta) se achită taxa de piaţă?

Acest Grup are drept scop asigurarea unui forum pentru a încuraja transferul de informaţii şi cunoştințe în domeniu între administraţiile fiscale ale membrilor IOTA, în vederea îmbunătăţirii capacităţii administraţiilor fiscale, de a preveni şi detecta frauda în domeniul T.V.A. prin schimbul de bune practici şi de experienţă, la şedințele căruia participă reprezentanți din 32 de administraţii fiscale. Ședinţa Grupului în domeniul „Prevenirea şi detectarea fraudelor în domeniul T.V.A.” a debutat cu informarea membrilor Grupului despre legislaţia privind T.V.A., cum ar fi, noile praguri ale T.V.A. şi mecanismul de taxare inversă, care au început a fi introduse în mai multe domenii.

În perioada 18 septembrie — 1 octombrie curent, la Chişinău s-a aflat o echipă de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Max Alier care a purtat discuţii cu autorităţile de la Chişinău în contextul procesului de monitorizare post-program.

La 23 aprilie 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerțul interior, care reglementează activitățile în domeniul comerțului interior, precum şi competențele autorităților administrației publice locale în acest domeniu. Astfel, în conformitate cu art. 14 din Legea respectivă, desfăşurarea activității de comerț se autorizează de către autoritatea administrației publice locale. Totodată, conform Nomenclatorului unităților comerciale care desfăşoară comerț cu amănuntul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 931 din 08.12.2011, în clasificația unităților comerciale cu amănuntul se defineşte doar noțiunea de „hală”, pentru care cadrul legislativ existent nu specifică careva reguli. Aceasta creează incertitudini, deoarece nu este clar dacă la „hală” pot fi atribuite doar locurile pentru comerț, oferite comercianților de sub acoperişul comun sau şi locurile pentru comerț amplasate sub acoperiş individual. În acelaşi timp, noțiunea de „piață” în Nomenclatorul respectiv lipseşte. Cu toate acestea, comercianților li se creează aceleaşi condiții – atît pentru desfăşurarea comerțului în piață, cît şi în hală.

Cine are competenţe de a determina dacă obiectele respective se atribuie sau nu la categoria unităţilor de comerţ şi sau de prestare a serviciilor de deservire socială? Are obligaţia agentul economic de a calcula şi achita taxa pentru unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii de deservire socială pentru acest spaţiu?

Reieşind din faptul că la aplicarea prevederilor art. 2 alin. (2) şi art. 13 al Legii nr. 231 din 23.09.2010 „Cu privire la comerțul interior” au apărut neclarități în ceea ce ține de obligativitatea dispunerii de autorizație de funcționare a unităților comerciale, eliberate de autoritatea publică locală, de către agenții economici care practică activitatea de acordare a serviciilor de taxi, solicităm explicații în partea ce ține de necesitatea dispunerii de această autorizație prin prisma art. 2 alin. (2) al Legii menționate, care stipulează: „În sensul prezentei legi, activitățile de comerț cu produse alimentare, nealimentare şi serviciile aferente private şi asigurarea unei surse de venit.

Statele, în calitate de parteneri în schimburile comerciale, recunosc necesitatea de a elimina obstacolele pe care dubla impunere internaţională le creează în circulaţia transfrontalieră a bunurilor, serviciilor, capitalului şi persoanelor. Prin urmare, statele sunt motivate pentru a încheia convenţii bilaterale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital. La fel de importantă este necesitatea de a revizui şi modifica convenţiile existente care nu mai reflectă nevoile actuale ale statelor şi ale investitorilor.

Delegații din 18 țări membre ale IOTA care operează cu regim T.V.A. sau similar acestuia s-au întrunit pentru a audia prezentări de studii de caz cu privire la pierderile T.V.A. ce țin de programele de fidelizare a contribuabililor, etc., precum și tendințele emergente noi în frauda de tip missing trader (comerciant lipsă), în mare parte datorate creșterii comerțului electronic.

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale Direcţia marilor contribuabili Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în scopul asigurării exercitării prevederilor legale referitor la modalitatea aplicării alin. (1) din art. 253 din Codul fiscal, în cazul neprezentării de către vînzător a documentelor care confirmă provenienţa mărfurilor, şi în urma multiplelor adresări, comunică următoarele. Este de menţionat, că potrivit pct. 9 din Regulamentul cu privire la recepţionarea mărfurilor conform cantităţii şi calităţii în Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1068 din 20 octombrie 2000, se interzice livrarea în reţeaua de comerţ a mărfurilor fără documente de însoţire ce confirmă originea, cantitatea şi calitatea ei, precum şi în lipsa certificatelor de conformitate, eliberate de Sistemul Naţional de Certificare pentru produsele supuse certificării obligatorii.

Începînd cu 23 aprilie 2011, la 6 luni din data publicării în Monitorul Oficial nr. 206-209 din 22 octombrie 2010, a intrat în vigoare Legea nr. 231 din 23 septembrie 2010 „Cu privire la comerţul interior”, care stabileşte principiile generale de desfăşurare a activităţii de comerţ pe teritoriul Republicii Moldova. Legea dată a provocat numeroase discuţii în rîndurile antreprenorilor, referitor la interpretarea unor prevederi privind modalitatea de aplicare a cerinţelor stabilite pentru practicarea activităţii de comerţ cu ridicata. Conform alin. (1) art. 7 din Lege, în Republica Moldova sunt definite următoarele forme de desfăşurare a comerţului: