Companiile europene reduc preţurile mai mult ca niciodată după 2010 în încercarea de a-şi revitaliza vânzările în condiţiile unei economii anemice şi a încetinirii comenzilor, ceea ce înseamnă că zona euro se apropie de momentul în care pericolul deflaţionist devine realitate.

Grecia a primit luni undă verde din partea Comisiei Europene pentru 18 proiecte de investiţii, pentru implementarea cărora cel mai îndatorat stat din zona euro va primi peste 17 miliarde de euro în perioada 2014-2020. «Programele de investiţii strategice pentru 2014-2020 reprezintă un sprijin major pentru ca ţara să iasă din criză şi vor ajuta la crearea de noi locuri de muncă şi de noi oportunităţi pentru creşterea economică», se arată într-un comunicat al CE.

Depreciera leului este cauzată de factori externi, de situația din regiune – a menționat guvernatorul BNM Dorin Drăguțanu într-o conferință de presă. Drăguțanu a spus că sunt anumiți factori fundamentali, care nu pot fi eliminați prin măsuri administrative, aplicate de BNM în calitate de regulator al pieței valutare.

Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (MTIC), în colaborare cu Banca Nordică de Investiții, se află în proces de elaborare a studiului de fezabilitate pentru crearea şi implementarea Serviciului Naţional unic pentru apelurile de urgenţă 112. Investigația va oferi o analiză amplă si un set de recomandări privind aspectele tehnico-economice și normative, necesare pentru realizarea obiectivului stipulat în Legea nr. 174 din 2014 cu privire la organizarea si funcționarea Serviciului unic pentru apelurile de urgență 112.

Şeful Direcţiei Generale Afaceri Interne a Reprezentanţei Comisiei Europene, Dragoş Tudorache, a invocat miercuri, la o masă rotundă, mai multe studii potrivit cărora, din cauza declinului demografic, UE va intra în criză din punct de vedere al forţei de muncă, în 20-30 de ani. Tudorache a explicat, cu ocazia evenimentului intitulat "O Europă deschisă şi sigură: transformarea obiectivelor în realitate", organizat la sediul Reprezentanţei CE în România, că Uniunea Europeană are nevoie de forţă de muncă din exterior şi că ar trebui realizată o hartă a ofertelor de lucru la nivelul UE.

Consiliile raionale şi primăriile din Republica Moldova vor putea aplica proiecte finanţate din Fondul Internaţional Visegrad, din care fac parte patru ţări europene: Cehia, Polonia, Ungaria şi Slovacia, informează Moldpres. De rînd cu administraţia publică locală, studenţi, masteranzi şi doctoranzi moldoveni vor avea posibilitatea să obţină prin concurs burse în universităţile din ţările Uniunii Europene pentru o perioadă de 1-4 semestre. Bursa pentru un semestru este de 2300 de euro.

Situația economică și socială volatilă din regiune sporește nivelul incertitudinii pe intern. În particular, populația și agenții economici decid să consume mai puțin și să economisească mai mult, informează NOI.md. La finele trimestrului 3 a anului curent, soldul total al depozitelor acumulate de băncile comerciale a crescut cu 25%, în timp ce volumul de credite acordate a avansat ceva mai lent (+20%).

ANAF va trimite la cursuri angajaţii din aparatul central şi teritorial pentru a învăţa tehnici de comunicare externă, comunicare de criză şi relaţii publice, contractul atribuit în urma unei licitaţii, cu o valoare de circa 200.000 lei, revenind unei asocieri de douã firme, potrivit Mediafax.

Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) a prezentat previziunile economice, care nu sunt deloc îmbucurătoare.Astfel, creşterea economică va rămâne modestă, iar rata şomajului se menţine pete nivelul de criză, mai ales în spaţiul euro.

Băncile din zona euro se împrumută reciproc pentru prima dată după izbucnirea crizei economice mondiale la dobânzi mai mari decât cele de referinţă stabilite de Banca Centrală Europeană (BCE), ceea ce sugerează că acestea revin la comportamentul de dinaintea crizei chiar dacă economia a rămas vulnerabilă. Nivelul mai ridicat al do­bânzilor creditelor inter­bancare poate fi un semn de normalizare din perspectiva unei economii în fază de recuperare, însă riscă să majoreze prea rapid costurile de finanţare pentru com­panii şi gospodării, ceea ce ar pune în pericol revenirea economică, scrie Bloomberg.

Persoanele fizice (rezidente şi nerezidente) au primit în zece luni prin băncile din Republica Moldova mijloace bănești în sumă echivalentă cu 1,4 miliarde de dolari SUA, cu 6 la sută mai mult decît în perioada similară a anului trecut, relatează Moldpres cu referire la date ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM) făcute publice astăzi.

Într-o Europă care renunţă treptat la restricţiile de mişcare, mirajul unui câştig mai mare a dinamizat forţa de muncă dinspre zonele mai sărace înspre cele mai bogate. Tinerii francezi pleacă să-şi găsească de lucru în Marea Britanie, Elveţia, SUA şi Belgia, în timp ce nemţii preferă Elveţia şi Norvegia, ţări cu salarii mult mai mari. Pentru imigranţii din Europa de Est, tocmai Franţa şi Germania sunt pământul făgăduinţei. Care din aceste ţări oferă condiţii mai bune de muncă?

Guvernul a iniţiat negocieri pentru Acordul de Finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Mondială în vederea realizării proiectului de îmbunătăţire a eficienţei sistemului de alimentare centralizată cu energie termică în municipiul Chişinău.

În Spania criza economică a fost generată de prăbuşirea sectorului imobiliar, care a dus la falimentarea marilor companii din sectorul construcţiilor, şi s-a transformat într-o criză socială prin creşterea puternică a ratei şomajului, care a ajuns în aprilie 2013 la aproape 30%. Declinul economic spaniol a apărut pe fondul crizei economice mondiale şi s-a amplificat odată cu criza datoriilor suverane din zona euro, care a afectat în special statele din sudul Europei şi Irlanda. În 2007, Spania a avut un surplus bugetar de peste 2% din PIB, iar economia a urcat cu 3,5%, propulsată în mare parte de boom-ul din industria construcţiilor. În 2008 bula imobiliară, alimentată de creditarea ieftină, a făcut implozie, surplusul s-a transformat în deficit, iar ţara a intrat în recesiune în al treilea trimestru al acelui an.

Deprecierea continuă a leului moldovenesc are efecte din ce în ce mai nefaste asupra capacității de plată a populației și asupra întregii economii naționale. În 2015 ne așteaptă o scădere a evoluției economiei în dinamică comparativ cu anul trecut, un deficit bugetar mai mare, credite mai scumpe. Mai mult ca atât, unii economiști sunt de părere că intrăm într-o criză financiară asemeni celei din ’98. Totodată, Banca Naţională continuă să urmărească situația pe piața valutară locală şi spune că va interveni la necesitate.

După şase ani de la marea recesiune mondială, reuniunea istorică de săptămâna trecută a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale a acordat o atenţie deosebită problemelor care continuă să slăbească zona euro, ale cărei perspective sunt descrise în termeni deloc încurajatori precum „stagnare prelungită“ şi risc de recesiune. Remediile propuse la summit sunt presiuni mai mari pentru ca Germania să-şi cheltuiască surplusul bugetar pe eforturi de stimulare a economiei, investiţii în infrastructură şi, din partea şefului Eurogroup, un pact de creştere economică.

Prăbușirea cu peste 20 la sută a rublei rusești la data de 16 decembrie nu reprezintă criza în sine, ci manifestarea dramatică a unei crize care s-a copt în Federația Rusă în ultimii doi ani. Indicatori ai crizei se manifestau și în vremurile când prețul petrolului era peste 100 USD. Aventurile geopolitice ale Rusiei în Ucraina și sancțiunile economice, comerciale și financiare de răspuns ale Occidentului au sporit presiunile asupra economiei rusești și au accelerat manifestarea explozivă a crizei prin prăbușirea valutei naționale, dar acestea nu sunt cauzele în sine ale crizei.

Consolidarea capacităților instituționale ale administraţiilor fiscale este indispensabilă unui amplu proces de instruire, asimilarea de cunoştinţe teoretice fiind necesar să fie însoţită de un vast program de exerciţii practice, a declarat astăzi Şeful SFS, Ion Prisăcaru, în cadrul celui de-al V-lea simpozion “Perspectivele împărtășite ale administrațiilor economice și financiare”, desfăşurat la Paris, Franţa.

Guvernul de centru stânga al Suediei se află sub presiunea uriaşă a datoriilor acumulate de populaţie şi a preţurilor supraevaluate cu 20% ale proprietăţilor imobiliare, potrivit FMI, riscuri care umbresc perspectivele economiei, una dintre puţinele care mai performează în Europa.

China va reduce anual taxe şi comisioane în valoare de aproximativ 40 miliarde de yuani (6,5 miliarde de dolari) ca parte a efortului de a stimula creşterea economiei, a anunţat Consiliul de Stat, transmite Reuters. Începând cu ianuarie 2015, Guvernul va renunţa la 42 de comisioane administrative şi 12 taxe de înregistrare a afacerilor, pentru a reduce povara asupra companiilor mici, au anunţat autorităţile de la Beijing.