Protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi au la bază principiul egalității de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi. Statul garantează excluderea oricărei forme de discriminare pe criteriu de dizabilitate.

Parlamentul a ratificat în cadrul ședinței din 17 februarie 2022 Acordul multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare (Acord) care va permite Moldovei să efectueze schimbul de informații cu jurisdicțiile semnatare la nivelul standardului convenit de OCDE, în scopul identificării persoanelor fizice sau entităților care se eschivează de la declararea veniturilor și plata impozitelor prin transferul banilor în conturile din străinătate, acesta fiind un pas important spre transparentizarea veniturilor.   Acordul constituie cadrul normativ pentru realizarea prevederilor art. 6 din Convenția privind asistenta administrativă reciprocă în materie fiscală,

Proiectul de lege privind modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023), elaborat de Ministerul Finanțelor, este propus de autoritate pentru consultări publice, termenul-limită pentru propuneri asupra proiectului fiind stabilită data de 20 noiembrie 2022. În continuare prezentăm principalele prevederi incluse în document.

Conform art. 6 alin.(1) din Legea cu privire la arbitraj nr. 23 din 22.02.2008 (Legea nr. 23/2008), arbitrajul este o instituţie învestită cu funcţia de a soluţiona litigii care apar între persoane fizice și/sau juridice. Potrivit art. 1 alin.(2) din Legea nr. 23/2008, arbitrajul poate decide asupra unui litigiu care a apărut din raporturile de drept civil, în sens larg dintre părţile cu capacitate deplină de exerciţiu, dacă litigiul a fost trimis, cu acordul părţilor, spre soluţionare în arbitraj, cu excepţia litigiilor în materii în care legea nu permite soluţionarea lor pe calea arbitrajului.

Începând cu 14 mai 2021, declararea contribuțiilor în Fondul Viei și Vinului (Fond) se va efectua conform formularului Dării de seamă privind calcularea contribuţiei obligatorii în Fond (CFV21), aprobat prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 349 din 21 iunie 2021 cu privire la aprobarea formularului nominalizat și a Modului de completare și prezentare a acestuia (Ordinul SFS nr. 349/2021), publicat în MO vineri, 25 iunie, și care a intrat în vigoare la data publicării.   Potrivit documentului, pentru obiectele impozabile, pentru care documentele aferente tranzacțiilor au fost emise până la 14 mai anul curent, declararea contribuțiilor în Fond se va efectua conform formularului Dării de seamă privind calcularea contribuţiei obligatorii în Fondul Viei şi Vinului, aprobat prin Ordinul SFS nr. 423/2020. 

Semnarea Acordului multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare (Acord) va permite RM să efectueze schimbul de informații cu jurisdicțiile semnatare la nivelul standardului convenit de OCDE, în scopul identificării persoanelor fizice sau entităților, care se eschivează de la declararea veniturilor și plata impozitelor prin transferul banilor în conturile din streinătate, acesta fiind un pas important spre transparentizarea veniturilor.   În cadrul ședinței de astăzi, 26 ianuarie,  Executivul a susținut proiectul de lege cu privire la ratificarea Acordului semnat la Berlin la 29 octombrie 2014, care constituie cadrul normativ pentru realizarea prevederilor art. 6 din Convenția

Șomerii vor beneficia de dreptul la ajutor de șomaj începând cu ziua înregistrării la subdiviziunea teritorială pentru ocuparea forţei de muncă a statutului de șomer. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la garanţiile juridice acordate persoanelor cu statut oficial de şomer

Conform prevederilor art. 18 lit. h) din Codul fiscal, venitul achitat sub formă de royalty (redevențe) este stabilit ca sursă de venit impozabilă. În scopuri fiscale noțiunea de royalty este stabilită în art.12 pct.1) din Codul fiscal.  Impozitarea veniturilor sub formă de royalty (redevențe) achitate persoanelor fizice se efectuează prin reținerea finală a impozitului în mărimea stabilită, conform prevederilor art. 901 alin. (31) din Codul

Urmare a declarării stării de urgenţă de către Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, mai mulţi agenţi economici și-au sistat activitatea parţial sau total. Astfel, în procesul de raportare au apărut unele incertitudini la contabilii întreprinderilor unde a fost instituit șomajul tehnic. În special, au apărut întrebări cu privire la declararea situaţiilor de șomaj tehnic în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18, (cu referire la categoria persoanei asigurate care urmează de reflectat pentru fiecare angajat, perioadele de activitate etc.). Astfel, propunem unele explicaţii referitor la declararea perioadelor de aflare în șomaj tehnic în funcție de situaţiile instituite în cadrul întreprinderii.

Parlamentul a aprobat cu 58 de voturi în ședința extraordinară desfășurată astăzi, 20 ianuarie 2022, proiectul hotărârii de Guvern privind declararea stării de urgență în domeniul energetic. Aceasta se instituie pe întreg teritoriu al Republicii Moldova pentru perioada 20 ianuarie-20 martie 2022.

Dacă în ultima perioadă de timp v-a apărut întrebarea ce ține de impactul fiscal asupra operațiunii economice de achitare a dividendelor către persoanele juridice și persoanele fizice (atât rezidenți, cât și nerezidenți ai Republicii Moldova), vă propunem să consultați articolul „Dividende: regimul fiscal” ce va apărea în ediția revistei „monitorul fiscal FISC.md” din luna curentă.   Autorul nostru fidel Victoria Belous analizează subiectul sub diferite aspecte, expunându-se asupra unor situații:   Dividende achitate persoanelor juridice și fizice rezidente ale RM; Profitul repartizat fondatorului întreprinzătorului individual se impozitează sau nu similar dividendelor?

O mămică din cadrul întreprinderii a plecat în concediu de îngrijire al copilului până la vârsta de 3 ani în luna decembrie 2019. În luna mai 2020 persoana a decis să revină la serviciu şi a activat până la data de 31 iulie 2020, după care din anumite circumstanţe ce ţin de îngrijirea copilului a decis să plece în continuare în concediu de îngrijire al aceluiaşi copil. Urmează ca angajatorul să prezinte formularul IRM 19 în cazul în care, angajatul după revenirea la serviciu pentru o anumită perioadă, iarăşi pleacă în concediu de îngrijire a aceluiaşi  copil?

  În conformitate cu prevederile art.14 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii se consideră venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente - cetăţeni străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția deducerilor și scutirilor la care acestea au dreptul.

În contextul situației epidemiologice, compania a stabilit regimul de staționare a întreprinderii. Pentru luna martie plățile salariale, inclusiv salariul pentru perioada de staționare, au fost calculate la 31 martie și achitate la 4 aprilie. Obligațiile aferente impozitului pe venit, primelor obligatorii de asistență medicală și contribuțiilor obligatorii de asistență socială au fost achitate la buget pe data de 13 aprilie. Forma IPC 18 pentru luna martie a fost prezentată pe data de 24 aprilie. Va putea întreprinderea să prezinte astăzi cererea de subvenționare a obligațiilor aferente plăților salariale, dacă nu au fost declarate deocamdată obligațiile aferente impozitului pe venit și a primelor obligatorii de asistență medicală (aferente salariului lunii martie, care a fost achitate la 4 aprilie)?

Promovarea de către agenții economici a mărfurilor și serviciilor sale prin intermediul rețelelor de socializare a devenit la momentul actual simplă, accesibilă și eficientă, acest instrument de publicitate fiind utilizat frecvent de antreprenori. Cu toate acestea, încă nu toate entitățile conștientizează că efectuează import de servicii, care reprezintă obiect al impunerii cu TVA.   Deci, în continuare vom examina apariția obligației respective și procedura de declarație a obligațiilor la compartimentul TVA aferente serviciilor de publicitate prestate prin intermediul rețelelor de socializare.

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

În conformitate cu art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF), impozitul reţinut conform art. 6918 și art. 88–91 din CF se achită la buget de către persoana care a efectuat reţinerea până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile. Dările de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute și contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile.

Potrivit art. 323 alin. (6) și (7) din Legea viei și vinului nr. 57/2006, obligativitatea de plată a contribuţiei se răsfrânge asupra tuturor subiecţilor contribuitori la Fond rezidenţi în Republica Moldova şi intervine la data eliberării facturii fiscale, a bonului de plată fiscal sau la data depunerii declaraţiei de export.

Care sunt obligațiile fiscale ale persoanei fizice care nu desfășoară activitate de întreprinător în cazul în care obține venit sub formă de dobânzi din sursele de venit din Republica Moldova?    Conform art. 89 din Codul fiscal, fiecare plătitor, menţionat la art.90, de dobânzi în folosul persoanelor fizice, cu excepţia celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali şi al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), este obligat să reţină din fiecare dobândă şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din plată. Menționăm că dobânzile de la valorile mobiliare de stat constituie sursă de venit neimpozabil (art. 20 lit. u1) din CF).  

Potrivit prevederilor anexei nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi care plătesc angajatului –conducător auto ce efectuează transport rutier de persoane în regim de taxi salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate), calculează şi achită lunar, până la data de 25 a lunii premergătoare celei de gestiune, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă fixă (CAS), stabilită de legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul de gestiune.   Casa Națională de Asigurări Sociale atenționează că, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 206/2021 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022, CAS în sumă fixă anuală (taxa fixă anuală) este stabilită în mărime de 12838 lei, respectiv, taxa fixă lunară constituie suma de 1069,83 lei.